News Flash:

Cum aratau locuintele dacilor

24 Ianuarie 2014
7662 Vizualizari | 0 Comentarii

Locuintele avea incaperea de 4,30 x 2,75 m, peretii din lemn sprijiniti pe blocuri de calcar, podina din lut batut, vatra de foc linga peretele vestic si acoperis din cindrila. In podina locuintei se deschidea o groapa (unde fusese depozitat griu), probabil acoperita, in antichitate, cu un chepeng din lemn. Alte doua gropi ovale, tot cu griu carbonizat, erau in apropierea peretelui de sud al locuintei dar in exteriorul ei. Locuintele cu mai multe incaperi s-au construit dupa cele doua sisteme traditionale: fie cu pari infipti in pamint, fie cu baza de piatra. Majoritatea o constituie acelea din a doua categorie. In apropierea locuintelor se aflau amenajeri gospodaresti cu destinatii diferite.

Rareori s-au gasit gropi de provizii. Rolul gropilor a fost suplinit de hambarele construite la suprafata solului. Cele mai multe trebuie sa fi fost modeste ca dimensiuni, potrivite nevoilorunei singure gospodarii si construite din lemn sumar fasonat. S-au descoperit hambare ce continea: vase de provizii, ceramica picatata, graunte carbonizate (doua specii de griu, secara si foarte mult mei). Din complexele gospodaresti nu lipseau constructiile menajere, toaletele si gropi de gunoi. Dacii s-au dovedit buni si ingeniosi mesteri in construirea fintinilor si a cisternelor. Nu departe de Costesti, pe Valea Chistioarei, s-a descoperit o fintina captusita cu blani groase de gorun, pe care umezeala le ferise de contactul cu aerul si le impiedica sa putrezeasca. La Sarmizegetusa, apa unui izvor, captata de o conducta, era adusa intr-un butoi de lemn pentru decantare; de aici iesea printr-o teava de plumb cu strecuratoare si ajungea in conducta de lut care ducea spre locuintele din asezare. Cetatea de la Blindaru avea o uriasa cisterna construita, poate sub indrumarea unui mester grec sau roman, dupa cea mai buna tehnica elenistica: fundul si peretii erau acoperiti cu mai multe straturi de ciment impermiabil, iar acoperisul boltit era facut din blocuri de piatra . 

Vezi si Memoria veacurilor din "Tara Dacilor" de la Sibiel 
Ar mai fi de amintit aici unele cladiri cu destinatie speciala – diverse ateliere . Atelierele au fost construite aproape in intregime din lemn. La Sarmizegetusa au functionat, sigur, trei mari ateliere (unul de reducere a menereului de fier si de producere a bronzului si doua de faurarie ) si alte citeva mai mici. Nu s-a gasit inca nici un atelier de olarie, nici un cuptor de ars ceramica, dar astfel de instalatii au functionat, dupa cum demonstreaza unele descoperiri. 

Talentul, priceperea si ingeniozitatea constructorilor geto-daci se evidentiaa mai bine in cadrul constructiilor cu caracter de cult . 

Vezi si Orasul secret de sub Sarmisegetuza intre mister si legenda 
Este vorba de seria sanctuarelor care, dupa planul lor, se impart in doua categorii: temple patluratere si temple rotunde .Cel mai vechi sanctuar cunoscut astazi de pe teritoriul tarii noastre , care este in acelasi timp si cel mai vechi din Europa, a fost recent descoperit la Parta (com. Sag ,jud. Timis ). El este de forma patrulatera, masurind 14×7,50 m , compus fiind din doua incaperi . Acest deosebit sanctuar se dateaza intre 3000 si 2850 i.e.n. apartinind grupului Bucovat, de la sfirsitul neoliticului mijlociu.[Sanctuarele sunt prezente in diferite faze ale epocii neolitice si in epoca bronzului. Nu se cunosc, insa, pina acum edificii de cult din prima epoca a fierului, in schimb se cunosc astazi un mare numar de edificii databile in cea de a doua virsta a fierului, ce pot fi considerate drept locuri de cult: sanctuare. Sanctuarul patrulater avea coloseul de piatra sau de lemn, care formau in general aliniate. Asemenea sanctuare aveau acoperis, cum au dovedit-o cercetarile mai recente, infirmidu-se parerea celor care socoteau ca nu aveau, ceea ce ar fi o aberatie, daca tinem seama si de faptul ca ele se aflau in regiuni muntoase la mari altitudini. Cele doua tipuri de sanctuare nu erau ridicate unor divinitati si au fost din aceeasi vreme. Merita sa amintima aici marele sanctuar rotund de la Sarmizegetusa 

cu diametrul de 29,40 m si prevazut cu doua cercuri de blocuri de andezit si un cerc de stilpi (coloane) grosi, de lemn. In interior se afla o incapere absidala. Unii cercetatatori au pus acest templu rotund in legatura cu existenta unui calendar al dacilor. Problema ramine inca deschisa. La Sarmizegetusa se intilnesc doua feluri de sanctuare, de tipul aliamentelor: rectangulare si circulare 

in total in numar de 11, dintre case 9 sint rectangulare, ridicate in perioade de timp diferite, delimitate de domnia lui Burebista si de razboaile de la inceputul secolului al II-lea e.n. Constructiile din piatra de calcar se dateaza pe durata domniei lui Burebista si a urmasilor sai, pina la Decebal, iar acele de andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege. Cele mai numeroase sanctuare s-au descoperit in asa-numita incinta sacra de la Gradistea de Munte si in preajma ori chiar in interiorul cetatilor din apropiere, care intra in alcatuirea sistemului de aparare al Sarmizegetusei (Costesti, Blidaru, Piatra Rosie). Mai sunt apoi de adaugat sanctuarele de la Piatra Craivii, Piatra Neamt (Bitca Doamnei), Barbosi, Brad, Pecica, Dolineanu, Popesti, Cetateni si Cirlomanesti. Sursa: I. Glodariu – E. Iaroslavschi, Cetati si asezari dacice in muntii Orastiei 

I. H. Crisan,
Statul geto – dac

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

locuintele acoperis cindrila rolul gropilor toaletele dacii geto-daci
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1646 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018563 (s)