News Flash:

Cum au cazut ungurii in capcana romanilor - Ambuscada din Apuseni

30 August 2013
1770 Vizualizari | 0 Comentarii
Satul Presaca Ampoiului din comuna Metes, Muntii Apuseni, a ”gazduit” in urma cu mai bine de 150 de ani una dintre cele mai sangeroase batalii intre romani si maghiari. Peste 600 de unguri au murit atunci, dupa ce au incalcat armistitiul incheiat cu romanii. In memoria acestora a fost ridicat un monument, iar groapa comuna in care au fost ingropati strajuieste si azi drumul ce traverseaza satul.
In gropa comuna de la Presaca Ampoiului au fost ingropati cei care au murit in ambuscada din 23 octombrie 1849. Faptul ca in zona a avut loc un eveniment istoric este marcat printr-un monument impunator ridicat in apropierea movilei de pamant. A fost construit de maghiari in 1898 in amintirea conationalilor cazuti aici cu 50 de ani mai devreme. 
Nimic nu aminteste insa ca aici au cazut si multi romani, dar si de faptul ca la Presaca Ampoiului a avut loc una dintre cele mai importante victorii romanesti din timpul Revolutiei de la 1848.  
Terenul de la Presaca Ampoiului este propice pentru a organiza o ambuscada, iar relieful e permis romanilor sa se apropie de maghiari fara a fi vazuti. Astfel, ungurii au cazut in capcana romanilor. Aici au avut loc, in noaptea de 23 spre 24 octombrie 1848, lupte intre romani si garzile civile maghiare din Zlatna, provocate de faptul ca ungurii nu au respectat armistitiul dintre cele doua parti. Armistitiul se referea la parasirea totala a zonei de catre maghiari. In sat exista si o legenda care are legatura cu evenimentele de atunci: un copil maghiar ar fi scapat din ambuscada ascuzandu-se sub fusta unei romance din Presaca, scrie adevarul.ro.   
Ulterior, acesta a ajuns ministrul transporturilor in administratia din Imperiul Austro-Ungar si drept recunostinta a construit calea ferata de pe Valea Ampoiului, care leaga Alba Iulia de Zlatna. Tot el ar fi finantat si constructia monumentului. Linia ferata ingusta a fost construita in jurul anului 1895. Monumentul de la Presaca Ampoiului are, aproape permanent, insemnele statului maghiar. Are cinci metri inaltime si doua inscriptii: PAX si 1848-1898. Periodic, Ambasada Ungariei la Bucuresti trimite aici reprezentanti, care depun o coroana de flori si tin o slujba in amintirea celor decedati in 1848.    
Ambuscada de la Presaca   Evenimentele de la Presaca sunt descrise intr-un mod original in cartea publicistului si istoricului Ion Rusu Abrudeanu „Motii - calvarul unui popor eroic, dar nedreptatit“, aparuta in 1928: „In ziua de 23 octombrie, romanii din regiunea Zlatnei, satui de brutalitati, batai si inchisori, dupa ce primisera ordinul de desarmare al generalului Puchner, au si plecat la Zlatna, pentru ca sa ia armele de la unguri. Tinutul intreg este locuit numai de romani si chiar in Zlatna romanii sunt in mare majoritate. Insa colonia de functionari, meseriasi si alti maghiari, nemti si armeni, tocmai pentru ca era mica, s-a ingrijit inca din primavara ca sa se armeze bine. Prefect al acelei regiuni era tanarul advocat Petre Dobra, numit numai de cateva zile, prin urmare nu avuse timp sa armeze si sa disciplineze cetele. Cativa tineri s-au pus in locul lor si sositi la Zlatna au somat pe unguri sa depuna armele. 
Dupa lungi parlamentari, se ajunse la invoiala ca sa se incheie un armistitiu pana dupa amiazi. Romanii, increzatori in cuvantul dat, s-au risipit prin oras, iar altii ramanand pe loc si-au scos merindele din desaga, incepand sa manance. Ungurii perfizi, profitand de acest lucru, si-au calcat cuvantul atacand pe romani, omorand mai multi dintre dansii si ranind pe altii. In prima spaima romanii au fost scosi din oras, afara insa, reculegandu-se, s-au adunat din nou si inversunati si clocotind de rasbunare s-au aruncat asupra ungurilor, cari, neputand sa mai reziste romanilor, au dat foc orasului si au luat-o la fuga. Ajunsi insa pe drum de romani, si anume in satul Presaca, la opt kilometri de Zlatna, au fost macelariti aproape toti. Scriitorii maghiari socotesc numarul conationalilor lor ucisi la Presaca la 640 capete“.   
Avocatul Petru Dobra a fost unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Avram Iancu. Impreuna cu Ioan Buteanu si Simion Balint, Petru Dobra a organizat la Zlatna, pe 9 aprilie 1848, prima intrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, in care a pus bazele organizarii revolutiei romanesti din aceasta zona. In 3/15 mai 1848, Petru Dobra s-a aflat in fruntea romanilor de pe Valea Ampoiului la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru in delegatia ce urma sa duca la Viena "Proclamatia" natiunii romane. A fost prins si ucis, ulterior, la Abrud, in timpul unei busculade, de un comandant al armatei austro-ungare.    Presaca Ampoiului este un mic sat ce apartine din punct de vedere administrativ de comuna Metes si are in jur de 400 de locuitori. Este situat pe cursul raului Ampoi, la opt km de Zlatna si la aproximativ 20 km de Alba Iulia. Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt agricultura si cresterea animalelor. Satul are un relief de munte, spectaculos, pe teritoriul acestuia fiind doua varfuri de peste 1.000 de metri.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

1848 revolutie 1948
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1544 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018251 (s)