News Flash:

Cum au luat BAC-ul Nicolae Iorga si Mircea Eliade

22 Octombrie 2013
2344 Vizualizari | 0 Comentarii
Nici in perioada interbelica rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat nu a fost peste 50 la suta. La fel ca si acum, in anii 1925-1927, BAC-ul constituia un examen extrem de dificil, iar elevii erau de-a dreptul terorizati. De altfel, foarte putini reuseau sa-l treaca in sesiunea de vara, scrie realitatea.net.
Daca pe de o parte, Tudor Arghezi sustinea acest examen, Nicolae Iorga s-a aratat vehement impotriva BAC-ului. Marele istoric marturisea ca si el reusise sa ia o nota „de mila la matematica”. 
Jurnalistul A.P. Samson vorbeste in memoriile sale despre examenul de bacalaureat in anii interbelicului. "Sursa de senzational pentru presa devine la inceput de vara si de toamna, examenul de bacalaureat", noteaza acesta in Memoriile unui gazetar.1927-1937.
"Sapte profesori de sapte materii, instalati infricosator pe sapte scaune"
„Pana in 1925, acesta se reducea la o simpla formalitate. Candidatul rostea in fata clasei o mica dizertatie cu subiect strict scolar. Incepand din 1926, elevii au fost obligati sa dea trei lucrari scrise, fiecare din ele eliminatorie, si apoi sa raspunda la intrebarile care curgeau vreme de doua ore de la cei sapte profesori de sapte materii, instalati infricosator pe sapte scaune, in fata candidatului. Asta a fost mai greu si in intreaga tara au reusit 35% in 1925, 44,81% in 1926, 44,06% in 1927”, scrie A.P. Samson. 
De altfel, chiar si Mircea Eliade care a sustinut Bacalaureatul tot in perioada dintre razboaie, recunoaste in Romanul adolescentului miop (roman autobiografic) ca luat examenul in toamna dupa ce a "tocit" o vara intreaga. Mircea Eliade a dat bacalaureatul in jurul anului 1925 si face aceasta marturisire in Romanul adolescentului miop, scris in 1927 la varsta de 20 de ani. „Au inceput atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. In vara au cazut multi si din pricina unor intrebari stupide. Ceea ce nu m-a inspaimantat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. Am incercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. Scriam subiectele pe o lista, iar lista era fara sfarsit, si timpul meu prea scurt, si vointa mea indoielnica”, noteaza Eliade. 
"Sa ma vad eu cu patalamaua la mana"
„Ne-a inspaimantat mult noul bacalaureat: suntem cea dintai serie. Cei care invatau inainte, acum, se surmeneaza. Nimeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii si-au pierdut calmul, baietii sunt inspaimantati. In loc de comisia amabila, aleasa din profesorii liceului, cu care am copilarit si care ne cunosc, vom intalni comisii severe, care ne vor cantari in trei minute, definindu-se suficienti sau insuficienti pentru Universitate. Fanica e terorizat de marele examen. Nu-si ingaduie nici un plan pentru viitor.- Sa ma vad eu cu patalamaua la mana... Noi pastram, inca, atat curaj ca sa radem. Invidiem pe Furtuneanu si Bricterian, care acum sunt studenti, unul la Drept, altul la Filozofie. - Eu fac cheful de bacalaureat, s-apoi, la Drept, taticule!... Vorbeste Fanica. ii e teama sa sesocoteasca fericit”, noteaza istoricul religiilor in romanul sau autobiografic.
"Multi suntem siguri de corigenta"
„Nu vor promova decat prea putini in sesiunea de vara. Multi suntem siguri de corigenta. Vom da bacalaureatul in toamna. Si atunci, cine stie cati vom trece? Dar ne vom aduna peste cinci ani”, scrie Eliade.
Parintii au iesit in strada: Nu au mai putut indura chinul copiilor
In iulie 2012, parintii s-au revoltat. Au pus rezultatele slabe de la bacalaureat pe seama atitudinii autoritatilor. „Apreciem ca slabele rezultate obtinute de catre absolventii de liceu, promotia, 2011 se datoreaza in primul rand atitudinii de discreditare a invatamantului romanesc, atat a cadrelor didactice, dar si a elevilor, de catre autoritatile statului si a lipsei masurilor coerente si eficiente care sa conduca la imbunatatirea reala a procesului instructiv-educativ. Copiii sunt produsul acestui sistem de educatie hulit de insusi ministrul Educatiei!”, preciza Federatia Asociatiei de Parinti. Ei bine, nici in interbelic, parintii n-au stat cu mainile in san. 
„Parintii, nemaiputand indura chinul copiilor, s-au intrunit protestar la Arenele Romane, dar n-au obtinut nici o satisfactie. Rezultatele examenului pasionau lumea in masura incit ziarele publicau integral listele „reusitilor”. Mii de tineri si-au vazut astfel, numele in gazeta capatand, bineinteles, mica lor celebritate locala”, scrie jurnalistul A.P. Samson in Memoriile unui gazetar. 
Nicolae Iorga, nota de mila la matematica 
De altfel, examenul maturitatii este contestat chiar de marele istoric Nicolae Iorga, care sustine ca nota obtinuta nu este atat de importanta. "Deoarece Tudor Arghezi s-a declarat pentru examen, Nicolae Iorga s-a rostit impotriva lui, amintind ca odinioara a luat si el un bacalaureat cu o nota de mila la matematica si prin urmare totul n-are nicio importanta”, scrie A.P Samson in memoriile sale. 
Costumul bacaureatului: o haina moderna, pantofi de lac si o batista de matase
Cat despre vestimentatia elevilor, atat de mult criticata astazi, iata ca aceasta era o preocupare si in interbelic. In fond, toti ar fi vrut sa impresioneze. „Se discuta costumul bacalaureatului. Robert crede ca va trebui sa poarte o haina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. Fanica se impotriveste. Bacalaureatul vine in cancelarie ca sa-si capete diploma. Nu poate fi imbracat, deci, decat in uniforma si cu numar. Robert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala”, noteaza Mircea Eliade. 
Eliade, dupa Bacalaureat: "Am scapat, am scapat!...”
Dupa ce a tocit o vara intreaga, istoricul religiilor a declarat: "Am scapat, am scapat". "Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala, iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. Uitam cu incapatanare cele ce mi-au povestit colegii, de la primul examen din vara. Ma intalneam cu Marcu, la mine in mansarda, ca sa invatam. Eu luam o fizica, el o geografie. Dar ne surprindeam, peste un ceas, polemizand in biologie si literatura. Aceasta s-a petrecut intotdeauna. Am scapat, am scapat!... Am trecut singurul din seria liceului nostru (...) Mi-am citit numele pe lista, cu ochi tulburi", noteaza Mircea Eliade in romanul sau.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

perioada interbelica bacalaureat tudor arghezi nicolae iorga
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1829 (s) | 23 queries | Mysql time :0.024336 (s)