News Flash:

Cum este amintit Mihai Viteazul in ronicile din secolul al XVII-lea – izvoare istorice

13 Decembrie 2013
2564 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7354 RON (0.0000)
USD: 4.2654 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Miron Costin
Si era asa de groaznic Mihai-voda si vestit de razboaie in toate aceste parti, cat, indata ce au sosit la Suceava, i s-au inchinat si cetatea Sucevei si a Neamtului, la cetati punand osteni de ai sai pedestrasi […].
Singur Mihai-voda, ca un leu in fruntea razboiului si au fost razboiul cateva ceasuri, pana au sosit si husarii.
Nedeprinsa oastea lui Mihai-voda cu acel fel de oaste, ce s-au pomenit husarii […].
I-au dat stire lui Mihai-voda de pedestrimea lui ca s-au spart de la vad, si acolo iarasi nu era putinta sa se infranga oastea leseasca, numai ce au cautat a da dos ostilor lui Mihai-voda.
Insa nu de tot se risipeau, ci cu tocmeala, intorcandu-se singur Mihai-voda cu capul sau unde era greul. Si tot asa au mers aparandu-se pana la un oras ce se zice Targsor.
Stiind Zamoyschii de Mihai-voda cine este la razboaie, […] temandu-se cumva in goana de sminteala au trimis trambitasi de au zis de intorsul ostii si porunca la capete, numai sa se
intoarca. Si s-au intors oastea leseasca.
[…] O! nesatioasa hirea domnilor spre latire si avutie oarba! Pe cat sa mai adauge, pe atata ravneste. Poftele domnilor si a imparatilor n-au hotar. Avand mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cat ii da Dumnezeu nu se satura. Avand domnie, cinste si mai mari si mai late tari poftesc. Avand tara, si tara altuia a cuprinde casca, si asa lacomind la altuia, sosesc de pierd si al sau. Multe imparatii in lume, vrand sa ia alte tari, s-au stins pe sine. Asa s-au stins imparatia lui Darie-imparat de Alexandru Machidon, vrand sa supuna tarile grecesti si toata Machidonia Darie au stins imparatia sa, de au cazut pe mainile lui Alexandru Machidon. Asa imparatia Cartaghinii, vrand sa supuna Ramul, au cazut la robia ramlenilor. Asa Pir-imparat, vrand sa ia Italia, au pierdut tarile sale. Asa si Mihai-voda, vrand sa hie [fie] crai la unguri, au pierdut si domnia Tarii Muntenesti […].
(Costin, I, p.16, 19, 20, 96–97)
Letopisetul cantacuzinesc
Iar Mihai voda iar stranse a doua oara sfat si-si adusera aminte cum intai era tara ocolita de vrajmasi, iar acum au dat Dumnezeu de este domn a doua tari. Si-i plecara mintea lui Mihai
voda a nu se pleca celui mai mare, ci zisera ca nu va avea nevoie de imparatul, ci-l va lasa de va tine Ardealul […].
Iar Mihai voda nu-si mai aduse aminte de cea de apoi, cum ca nu-si va lasa imparatul nemtesc cuvantul sa stea in desert, ci-si inalta Mihai voda sfatul si mintea de om neintelept si de pizma cea de demult a Irimiei voda, ce sa sfatuise cu Batar Andreias spre raul lui Mihai voda. Iar Mihai voda se ridica asupra Ieremiei voda cu osti mari la mai 6 […]. Si intra Mihai voda cu osti in Moldova.[…]
Si cazu trupul lui frumos ca un copaci, pentru ca nu stiuse, nici sa imprilejise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza. Si-i ramase trupul gol in pulbere aruncat, ca asa au lucrat pizma inca din inceputul lumii. Ca pizma au pierdut pe multi barbati fara de vina ca si acesta.
Caci era ajutor crestinilor si sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cat facuse pe turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu v[re]a binele neamului crestinesc; nu l-au lasat, ci iata ca mestesugurile lui au intrat prin inima celor rai hicleni, pana il detera si mortii. Si ramasera crestinii si mai vartos Tara Romaneasca, saraci de dansul. Pentru aceasta dar, cade-se sa blestemam toti crestinii pe neamul unguresc, mai vartos, caci sunt oameni rai si ficleni [vicleni], inca de felul lor. Asijderea si pe Basta Giurgiu, caci au ascultat pre domnii unguresti, de au ucis pe Mihai voda fara de nici o vina.
(Letopise]ul cantacuzinesc, p.76–77, 82)
Nota Bene: De remarcat consensul dintre cronicarii de secol XVII: apreciere pentru calitatile militare ale lui Mihai si pentru succesele sale impotriva otomanilor, dar si critica de inspiratie moral-crestina pentru incercarea sa de a se instapani in Transilvania si in Moldova.
sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte/istoriiregasite
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

miron costin letopisetul cantacuzinesc
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1806 (s) | 34 queries | Mysql time :0.029127 (s)