News Flash:

Cum sunt prezentati dacii in documentarele occidentale

16 Octombrie 2013
2047 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Incepand cu primul deceniu al secolului XX, s-a putut lesne observa o miscare internationala de recuperare a adevarurilor istorice. In Europa, aceasta miscare a inceput mai intai in Vest, in tari precum Regatul Unit, Franta si mai tarziu, Germania.
Miscarea apoi s-a extins si inspre Est, in tari precum Italia, Grecia, Romania si Bulgaria. Cel mai important dintre obiectivele acestor miscari a fost recuperarea istoriei antice a fiecarui popor in parte, in special din perioadele anterioare cuceririi romane. Un mare numar de istorici din tarile mentionate, au realizat ca mare parte din istoria antica a popoarelor lor provine aproape integral din surse latinoromane, prezentand deci, un punct de vedere unic, din partea unei singure tabere, asupra unor evenimente trecute, surse care la randul lor au fost cenzurate, modificate, distruse si ascunse de o Biserica Catolica care dorea sa ascunda adevarul istoric pentru a-l inlocui cu propriile conceptii despre istoria umanitatii, vazute printr-o prisma strict religioasa („Crede, si nu cerceta!”). In Europa Centrala si de Vest, in spatele acestor miscari de renastere si redescoperire a istoriei antice s-au plasat mari forte mediatice si persoane cu resurse financiare aproape nelimitate, care au ajutat la un progres rapid al cercetarii si la o intensa campanie mediatica, de raspandire a noilor idei in masa populatiei, lucru care a asigurat un suport din ce in ce mai mare pentru munca desfasurata in acest camp. Asfel, una dintre cele mai puternice, daca nu cea mai puternica companie de radio-televiziune din Europa, si-a mobilizat resursele pentru a ajuta cauza recuperarii istorice, si aici discutam despre British Broadcasting Corporation, sau BBC pe scurt. In ultimii ani, BBC a oferit o mare sustinere grupurilor aflate in cautarea adevarului istoric, fie direct, asa cum a facut pentru mai multi istorici britanici, fie indirect prin expertiza sa, cum a facut pentru miscarile din Germania sau din SUA (prin History Channel).
Un lucru de care s-au izbit insa toate cercetarile desfasurate in aceste tari a fost acela ca din ce in ce mai multe descoperiri sugerau ca anumite obiceiuri, traditii, tehnici, echipamente si stiinte nu apartineau civilizatiei in cauza, ci isi aflau originea in estul Europei, in zona Carpatilor. Nimic suprinzator pentru o parte dintre noi, cei care am citit lucrarea lui Nicolae Densusianu, „Dacia Preistorica”, unde acesta demonstreaza clar ca leaganul civlizatiei europene, si in fapt, a civilizatiei vestice moderne, se afla in vatra poporului pelasg, mai tarziu dac, insa, pentru istoricii vestici care nu au avut acces la aceste studii, descoperirile pe care le faceau au venit ca un soc. Astfel, ei au fost determinati sa studieze, chiar daca superficial, zona Carpato-Balcanica.  In zona Balcanilor, BBC a sustinut in prima parte a anilor 2000 realizarea a mai multor documentare despre istoria pierduta si recuperata a Romaniei si Bulgariei, insa, in general urmand linia clasica a arheologiei si descoperirile general acceptate de comunitatile stiintifice internationale si din cele doua tari, potrivit dacia.org.
In 2006 insa, in Marea Britanie s-a lansat o carte care este controversata si in prezent. Aceasta carte a fost publicata odata cu o emisiune de televiziune realizata sub egida BBC si difuzata pe canalul BBC 2. Aceasta carte a fost scrisa de omul de televiziune britanic Terry Jones, in colaborare cu Alan Ereira, istoric si producator de documentare. Atat cartea cat si documentarul ataca dur ideea Romana si Romano-Catolica cu privire la notiunea de „barbar” si la „misiunea civilizatoare” a Romei. Impactul emisiunii a fost puternic si reactiile istoricilor-clasici foarte dure, insa succesul a fost deplin, emisiunea fiind rulata chiar si in prezent pe canale secundare detinute de BBC, cum ar fi Viasat History.
Lucrul important pentru noi este ca, un capitol intreg din aceasta lucrare este dedicat Daciei. Autorul isi construieste lucrarea in jurul barbariei de care au dat dovada insisi romanii, care au dus o campanie agresiva de decimare a populatiei locale, un adevarat genocid in randurile dacilor, totul doar pentru a le facilita jaful resurselor naturale.
Terry Jones isi incepe pledoaria despre daci, plecand de la placerea sadica a romanilor de a asista la spectacole care se concentrau in jurul unor genocide in masa. In spatele unor aparente de societate civilizata, adevarul este ca romanii gaseau o placere sadica in ceea ce inseamna admirarea unor meciuri sangeroase. Cronicile romane ale vremii ii condamnau pe Germanicii nordici ca fiind o populatie „insetata de sange”, in special dupa teribila infrangere suferita de generalul Varus in batalia din Padurea Teutoburgica, unde, trei legiuni romane au fost nimicite. Desi Augustus isi plangea legiunile pierdute, nimic aparent nu l-a impiedicat sa arunce in arena cu o ocazie aproximativ 10000 de oameni. Mai mult, aceasta cultura a fost preluata si de urmasii lui Augustus, cel mai pregnant exemplu fiind Imparatul Nero, care, potrivit lui Tacitus, a comis un real genocid in randul crestinilor, prin metode care variau de la a fi dati animalelor salbatice infometate, in arena, la arderi de vii si crucificari.
Dovada absoluta a brutalitatii romane sta insa in faptul ca aceste manifestari erau gustate si cerute de public, de plebe. Brutalitatea, indiferenta fata de suferinta altor oameni, placerea vederii torturii toate acestea nu erau caracteristice asa-numitilor barbari, ci romanilor, iar ei chiar se mandreau cu aceste trasaturi, pe care le vedem reprezentate in numeroase fresce si mozaicuri din casele si templele romane. Barbarii se luptau cu salbaticie ca sa-si apere tarile si casele, insa romanii faceau din salbaticie un spectacol public.
Acest lucru este reluat si in multe scene de pe Columna lui Traian, in care sunt reprezentate numeroase episoade ale cruzimii romanilor, care masacrau populatia daca. Din acest punct, Terry Jones incepe sa puna la indoiala intreaga istorie clasica, de masa, care a circulat nu doar in Romania, ci si in intreaga lume, si anume, istoria oficiala propusa de Roma si de sustinatorii acesteia din ultimele doua milenii. Potrivit mai multor surse romane, Traian ar fi distrus o mare parte, sau chiar intreaga natiune dacica. Crito, doctorul personal al imparatului, sugereaza ca genocidul ar fi fost intr-atat de eficient, incat intreaga populatie autohtona ar fi fost redusa la doar 40 de daci, potrivit scriitorului Lucian. Imparatul Iulian (Apostatul), intr-una din scrierile sale, isi imagineaza ca Traian ar fi declarat : „Singur, i-am invins pe oamenii de dincolo de Dunare si i-am anihilat pe locuitorii Daciei”. Eutropius, scriitor din secolul XIV, anunta ca dupa infrangerea Daciei, tot ceea ce mai ramasese din ea era un pustiu golit de oameni, pe care Traian l-a repopulat mai apoi cu colonisti din intreg Imperiul, in special barbati, care sa locuiasca in orase si sa lucreze campurile. Se poate observa usor cum de la niste exagerari mai mult sau mai putin voite ale unor autori antici, s-a construit intreaga teza a romanizarii de astazi. Este foarte limpede cum, plecand de la niste lecture precare ale unor surse mai mult protobeletristice decat istorice, un numar foarte mare de acedemicieni si istorici siau construit tezele si „bunul” renume. Tema asa-zisei romanizari a spatiului dacic nu a fost abordata doar de istoricii din tara, dar si de istorici din afara ei. O arheoloaga, Linda Ellis, descrie anul cuceririi Daciei ca fiind un fel de „an zero”, in care romanii au distrus complet civilizatia dacica, transformand spatiul cucerit intr-un fel de terra nova. Ea sustine ca nu se pune in discutie o continuitate culturala, religioasa, economica sau  politica a dacilor, deoarece, civilizatia lor a fost complet stearsa de pe fata pamantului si inlocuita de una romana. Terry Jones pune serios la indoiala aceste surse. In primul rand, el nu este de acord ca romanii au fost capabili sa stearga complet de pe fata pamantului o intreaga civilizatie. O prima dovada pe care o aduce acesta este faptul ca, potrivit surselor antice, au existat cel putin 12 unitati dacice in armata romana, unitati care trebuia sa provina dintr-o natiune ferma, puternica, pentru a putea da suficienti barbati apti de arme, dar si pentru a pastra un numar suficient de oameni acasa, pentru bunul mers al treburilor. Potrivit DE MUNITIONIBUS CASTORUM,  scrisa de Hyginus intre numeroasele popoare din care se recrutau oameni pentru cohorte. Printre unitatile care se stie ca ar fi fost formate cu siguranta din daci, se numara ALA I ULPIA DACORUM, in Cappadochia, COHORS I ULPIA DACORUM, stationata in Claudiuana, COHORS I AELIA DACORUM, cea mai cunoscuta unitate dacica, stationata in Britannia, COHORS II AURELIA DACORUM, incartiruita in Pannonia Superior, distinsa in luptele contra germanilor si sarmatilor din zona Dunarii, COHORS II AUGUSTA DACORUM, stationata in Pannonia Inferior si COHORS I GEMINA DACORUM MILLIARIA din Moesia Inferior. Dacii mai  sunt mentionati ca unitati auxiliare in legiuni romane, cum ar fi LEGIO I ITALICA, LEGIO I AUDITRIX, LEGIO III AUGUSTA si LEGIO XI CLAUDIU. Exista chiar dovezi ca dacii ar fi ajuns pe scara ierarhica militara pana la functiile de ofiteri superiori si ca unii dintre ei faceau parte chiar si din Garda Pretoriana, garda personala a imparatului.
COHORS I AELIA DACORUM este unitatea cea mai interesanta dintre cele enumerate mai sus. Ea este mentionata din iarna anilor 145-146 si era stationata la Amboglanna, Britannia, si se presupune ca a fost infiintata in 121 de Hadrian. Ea ar fi fost compusa din 1000 de daci, si ar fi fost stationata in Britannia pana in secolul IV-a. Pe langa acesti 1000 de daci, este lesne de inteles ca se aflau si familiile acestora, ceea ce inseamna ca aceasta comunitate dacica ar fi fost cel putin dubla sau aproape tripla in primii ani ai existentei acesteia. In acest mod, se poate vorbi clar despre o colonie dacica in Insulele Britanice  care, pana in secolul IV ar fi putut ajunge lesne la o populatie de 35-40000 de oameni. In acest mod, se poate explica de ce, in foarte multe reprezentari Anglo-Saxone (populatia proto-britanica, de dinainte de cucerirea normanda din 1066) din Evul Intunecat si Evul Mediu Timpuriu, arata barbatii Anglo-Saxoni purtand caciula traditionala dacica, sau Pileus, si luptand sub stindardul cu cap de lup, Draco. Exista suficiente dovezi ca sa afirmam ca, daca nu o foarte mare parte din populatia Insulelor Britanice, atunci macar elita conducatoare a acesteia, este de descendenta dacica.
De asemenea, Terry Jones pune la indoiala ipoteza stergerii complete de pe fata pamantului a civilizatiei dacice. In opinia lui, a existat un genocid intreprins de romani in noua provincie, si o campanie bine organizata de distrugere culturala a zonei cucerite. In intreaga lucrare, el abordeaza ideea ca in toate teritoriile cucerite, romanii au intreprins o distrugere treptata si sistematizata a culturii, traditiilor si realizarilor tehnice al popoarelor cucerite. In aceasta el comite o mare greseala caci populatia Daciei era mult prea numeroasa pentru a fi exterminata si/sau manipulata in asemenea masura incat in 160 de ani sa isi uite cultura si traditiile. La aceasta greseala se mai adauga si faptul ca el considera ca limba daca s-a pierdut complet, ramanand doar cateva nume proprii si cuvinte, afirmatie care este de altfel falsa, potrivit noilor cercetari, care arata chiar contrariul, si anume, ca limba latina este descendenta din limba daca. Desi studii lingvistice efectuate de Nicolae Densusianu arata clar ca latina se trage din limba pelasga, iar daca este de fapt limba pelasga, este foarte probabil ca Terry Jones sa nu fi avut acces la aceste studii pana in 2006 cand lucrarea sa a vazut lumina tiparului.
El isi „spala pacatele” insa in momentul in care afirma ca civilizatia dacica, chiar daca in prezent este aproape necunoscuta Occidentului, a reprezentat in Antichitate una dintre cele mai avansate si mai evoluate civilizatii, in conceptia lui apropiindu-se sau chiar depasind nivelul civilizatiilor mediteraneene si orientale.
Terry Jones aminteste si de Zamolxe, chiar daca nu il mentioneaza exact, afirmand ca dacii urmau invataturile stiintifice si religioase ale unui lider pe care un istoric grec il compara ca  importanta cu Moise.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

miscare internationala adevarurilor istorice dacia preistorica
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1873 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019114 (s)