News Flash:

Cursa carelor de lupta in Epoca Bizantina

3 Ianuarie 2014
1396 Vizualizari | 0 Comentarii
La fel ca alte multe aspecte ale lumii romane, cursele carelor de lupta au continuat in Imperiul Roman de Rasarit, chiar daca bizantinii nu au tinut o evidenta si o statistica precum au facut-o romanii. Constantin cel Mare prefera aceste curse in dauna luptelor gladiatorilor pe care le considera o ramasita a paganismului. Jocurile Olimpice au fost suprimate in cele din urma de imparatul Teodosiu I in anul 393, intr-o actiune menita a pune capat paganismului si a promova crestinismul, dar cursele carelor de lupta au ramas populare. Faptul ca acestea devenisera strans legate de majestatea imperiala insemna ca biserica nu le-a impiedicat desi, treptat, proeminenti scriitori crestini precum Tertulian au inceput sa atace sportul. Hipodromul din Constantinopol (in realitate un circus roman, nefiind un spatiu deschis precum erau hipodromurile originale grecesti) era conectat la palatul imparatului si la biserica Aghia Sophia, permitand spectatorilor sa-si vada imparatul precum cei din Roma. Nu sunt multe dovezi ca mituirea conducatorilor de care sau alte forme de trisat erau o obisnuinta in Imperiul Roman, dar in Imperiul Bizantin se pare ca se trisa mai mult; codificarea dreptului roman de catre Iustinian I a pus accent si pe interzicerea plasarii de capcane asupra adversarilor (precum amuletele impanate cu cuie), dar altfel se pare ca nu exista un sistem elaborat de manipulare sau de mituire. Purtarea culorii echipei favorite devenise un aspect important al modei bizantine.Cursele carelor din Imperiul Bizantin includeau de asemenea factiunile traditionale romane care au continuat sa joace un rol proeminent in aceste manifestari publice. In acest timp, Albastrii (Vénetoi) si Verzii (Prásinoi) puneau in umbra celelalte doua factiuni ale Albilor (Leukoí) si Rosiilor (Roúsioi), iar diverse aliante s-au mentinut chiar daca acestea erau fixate la un moment dat ca Albastrii si Albii impotriva Verzilor si Rosiilor. Insusi imparatul apartinea uneia din cele patru grupari si sprijinea interesele Albastrilor sau Verzilor.
Dar Albastrii si Verzii au devenit mai mult decat simple echipe sportive. Ei au obtinut o influenta tot mai mare in afacerile militare, politice si teologice, dar ipoteza ca Verzii reprezentau Monofizismul iar Albastrii Ortodoxia este controversata. Se considera in general ca niciuna dintre factiuni nu avea credinte sau prejudecati religioase consistente, in ciuda faptului ca au activat intr-un mediu bogat in controverse religioase. Conform unor istorici, rivalitatea dintre Albastri si Verzi au contribuit la conditiile care au stat la baza ascensiunii Islamului, in vreme ce rivalitatile au fost exploatate de Imperiul Sasanid in conflictele sale cu bizantinii din timpul secolului precedent aparitiei Islamului.
Rivalitatea Albastra-Verde erupea adesea in lupte de grup, violente de strada tot mai dese si mai grave in timpul domniei lui Iustin I, care a luat masuri pentru restaurarea ordinii cand un cetatean a fost ucis chiar in Aghia Sophia (biserica Sfanta Sofia). Razmeritele au culminat cu Rascoala Nika din anul 532, din timpul domniei lui Iustinian, inceputa atunci cand cele doua factiuni principale s-au unit si au incercat fara succes rasturnarea imparatului. Cursele carelor de lupta pare sa fi cunoscut declinul in decursul secolului VII, odata cu pierderile Imperiului in fata arabilor si declinul populatiei si economiei. Albastrii si Verzii, privati de orice putere politica, au fost redusi la un rol pur ceremonial. Hipodromul din Constantinopole a ramas dedicat curselor, jocurilor si ceremoniilor publice pana la jaful Constantinopolului din timpul celei de-a patra cruciade din 1204.
In secolul XII, imparatul Manuel I Comnen a organizat chiar turniruri dupa modelul vestic in Hipodrom. In timpul jafului din 1204, cruciatii au pradat, printre alte lucruri, si ansamblul quadriga care impodobea zona carceres; in prezent este expus la Bazilica San Marco din Venetia. Dupa aceea Hipodromul a fost neglijat, chiar daca s-au mai organizat aici ocazional spectacole. Urmele Hipodromului din secolul XV prezinta un sit abandonat, cu cativa pereti ramasi in picioare si spina, delimitarea centrala, jefuita de splendorile sale. In prezent (2010) doar obeliscurile si Coloana Sarpelui mai exista in locul unde timp de secole spectatorii se adunau. In Vest, cursele au incetat mult mai devreme; la sfarsitul secolului IV distractiile publice de genul acesta nu mai aveau loc decat in cateva orase. Ultima cursa a carelor de lupta in Roma a avut loc la Circus Maximus in anul 549
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

lumii romane
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1764 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013261 (s)