News Flash:

De ce a disparut Pacepa in RFG?

16 Ianuarie 2014
2356 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6586 RON (-0.0004)
USD: 4.0976 RON (+0.0122)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Desi au trecut 35 de ani de la fuga lui in Occident, un document de necontestat oficial care sa explice motivele acestei decizii nu exista. Pacepa afirma ca a hotarat sa se “desparta” de regim in urma ordinului primit in 27 iulie 1988 de la Ceausescu, intr-o discutie fara martori, sa-l elimine pe Noel Bernard, directorul Europei Libere. Sunt insa numeroase alte opinii  si documente care pun “defectarea” lui Pacepa in alt context si motivatii: Lary Watts, istoric american, care a  publicat in ultimii doi ani lucrari esentiale pentru intelegerea mai exacta a politicii Romaniei si razboiului purtat de serviciile secrete ale URSS pentru izolarea ei si eliminarea lui Ceausescu, acrediteaza ideea ca Pacepa ar fi tradat la comanda KGB. In 1978, Ceausescu se afla in apogeul recunoasterii internationale si era primit cu onoruri in SUA, la Londra si avea un rol important in scoaterea Chinei din izolare. Brejnev coalizase “satelitii” - majoritatea liderilor comunisti din tratatul de la Varsovia erau agenti KGB - impotriva lui Ceausescu. Spionajul sovietic  cauta in interiorul regimului Ceausescu persoane care sa-i serveasca strategia. In 1978, primavara, generalul Militaru fusese dovedit agent al spionajului militar sovietic – GRU. In conducerea serviciilor romanesti apar imediat miscari semnificative – generalul Doicaru, seful lui Pacepa este schimbat din functie iar la conducerea Directiei de spionaj este numit Alexandru Danescu. Sunt schimbari si in  Ministerul de Interne. Ceausescu devine si mai precaut, sI mai constient de pericolul ce venea de la Moscova. Evenimentele din iulie 1978 sunt si ele descrise in lucrarea generalului Constantin Olteanu “O viata de om”, singurul personaj din conducerea  PCR care a relatat, din experienta personala contextul plecarii lui Pacepa, scrie jurnalul.ro.

Vezi si Tradarile din serviciile secrete romanesti comuniste  
Am inceput acest documentat de presa vizitand in Germania, locul “marii defectari”. Pacepa s-a predat autoritatilor RFG fiind preluat de un reprezentant al Serviciilor Secrete germane din toaleta publica situata sub Domul din Koln. Se intamplat luni, 24 iulie, zi in care subordonatii generalului observasera in acea diminaeta, cu mirare, apoi cu ingrijorare ca “seful” disparuse. Prima banuiala, vazand camera ravasita, a fost ca Pacepa ar fi fost rapit de un serviciu rival, dupa ce varianta executarii unei misiuni independente cazuse rapid. La Koln se afla o puternica retea de siponaj sub comanda DIE. Aflat langa  capitala Bonn, marele oras de pe Rin  oferea o buna acoperire pentru misiunile economice sau politice ale serviciului. Imaginand traseul “defectarii” din 24 iulie, apare ca o reala posibilitate, pierderea lui Pacepa in multimea de turisti atrasi de impresionanta constructie a Domului, situat langa gara centrala. Toaleta are astazi, dupa 35 de ani alta infatisare: este integrata intr-o parcare subterana, are lift, fiind placata cu marmura. Intrarea este contracost si asemanatoare turnichetilor de la metrou. Aici, Pacepa a fost preluat, mai mult ca sigur, dupa o “reteta” de urgenta, stabilita pentru cazuri urgente de un reprezentant al spionajului german. Lary Watts il numeste indirect pe acesta in lucrarea “Cei din urma vor fi cei dintai”.  Ar fi, cu mare exactitate Eckart Werthebach, care avea sa detina, apoi, in perioada 1991-1995, functia de sef al contraspionajului german. Pacepa nu a prezentat  credibilitate pentru nemti si, la 72 de ore de la dezertare, a fost predat americanilor. RFG avea relatii foarte bune cu Romania si nu dorea sa le strice. Mai mult, Pacepa venise in RFG chiar cu un mesaj pentru cancelarul Helmut Schmidt. 
Cazul a transpirat “rapid” in presa germana, dar dupa predarea lui Pacepa catre americani era consumata si acesta ajunsese in SUA.  In 31 iulie, cei din ambasada cereau instructiuni la Bucuresti, pentru a raspunde  la intrebarile insistente ale unui ziar din Koln referitoare la “disparitia unui oficial roman”. Ceausescu deja fusese refuzat de cererea pe canale diplomatice adresata vicecancelarului Genscher pentru lamurirea cazului. Din 27 iulie Pacepa se afla intr-un sediu al Ambasadei SUA unde ceruse azil politic. Acesta i-a fost rapid acordat si in 28 iulie, fostul spion-sef cobora din avionul Hercules aterizat in baza militara Andrews de langa Washington.

Vezi si Stalpii carierei Elenei Ceausescu  
Pentru gestul lui Pacepa s-au emis cateva ipoteze. Cea mai noua este in lucrarea “O viata de om. Constantin Olteanu in dialog cu jurnalistul Dan Constantin” Iata aceasta relatare facuta de fostul ministru al Apararii, secretar al CC al PCR si Primar General al Capitalei care in momentul plecarii lui Pacepa era seful Sectiei pentru probleme militare si Justitie a CC al PCR.
Cand am aflat despre disparitia lui Ioan Mihai Pacepa, m-am gandit ca una din cauzele care l-au determinat sa dezerteze o constituia faptul ca era supus cercetarii pentru savarsirea unor abateri, incompatibile cu calitatea lui de general si cu functia pe care o detinea. Ioan Mihai Pacepa urma ca sambata sa se deplaseze in R.F. Germania, pentru a duce un mesaj cancelarului acestei tari din partea lui Nicolae Ceausescu. Inainte cu doua zile, joi, a avut loc o discutie in biroul lui noi trei (Olteanu, Postelnicu si Pacepa), in legatura cu un TIR.
TIR-ul sosise din Liban, incarcat cu obiecte de uz casnic, produse electronice, televizoare, casetofoane, unele din acestea urmand sa ajunga la locuinta lui Ioan Mihai Pacepa.
Discutia s-a desfasurat intr-un mod civilizat, Tudor Postelnicu  cerandu-i lui Ioan Mihai Pacepa, cum era normal, unele explicatii in legatura cu situatia creata,  precizandu-i ca detaliile vor face obiectul unei discutii dupa ce se va inapoia din misiune.
Totodata, Tudor Postelnicu a precizat ca se urmareste cunoasterea exacta a destinatiei acelui TIR, lasand sa se inteleaga clar ca nu este vorba de o problema grava. In raspunsul sau, Ioan Mihai Pacepa a negat in parte cea ce i se retinea mentionand ca acele obiecte erau pentru institutie, insa nu exista nici o cerere si nici o aprobare in acest sens. 
Cu privire la chestiunea respectiva apar unele semne de intrebare:  cine a informat in legatura cu incarcatura reala, pentru ca la vama, cand TIR-ul a fost  desigilat sI controlat, s-a constat falsul din actele insotitoare, care prevedeau ca transporta documente cu caracter diplomatic. Este clar ca aceasta actiune a fost  urmarita pein “metode specifice: in toata desfasurarea sa. Din oridmul cui, cu aprobarea cui si in ce scop? Mai este ceva, care mareste suspiciunea:  sub conducera lui Ioan Mihai Pacepa s-au adus din Orientul Mijlociu diferite tipuri de armament, munitii, tehnica de lupta, inclusiv mijloace blindate, cu care se organizau mici expozitii pentru a fi vizionate de presedintele tarii si de catre specialistii in domeniu, la unele dintre acestea fiind prezent si subsemnatul.
In nici una din acele situatii nu s-a executat controlul vamal, avand acoperire de transport cu caracter diplomatic. Nu este exclus ca acea intamplare sa fi grabit (nu sa fi determinat) fuga lui Ioan Miai Pacepa, care s-a speriat, temandu-se, probabil, sa nu fie sanctionat si trecut in alt domeniu de activitate, unde n-ar mai fi avut aceleasi posibilitati de a-i informa pe cei care il aveau in legatura si nici nu mai putea sa invoce stupiditatea ca l-a “tradat” pe Nicolae Ceausescu. 
In alta ordine de idei, gestul lui Ioan MIhai Pacepa a surprins intrucat se cunosteau relatiile directe pe care el si generalul Nicolae Doicaru le aveau cu Nicolae si Elena Ceausescu in problemele informatiilor externe; apoi, cei doi  generali, sub acoperirea de consilieri prezidentiali, transmiteau mesaje diferitilor conducatori de state si guverne, din partea sefului statului roman.
La acestea se adauga specificul activitatii de securitate externa, care-i facea pe cei care lucrau ind omeniu sa se considere, nu fara temei, elita Ministerului de Interne, unitate cuun regim aparte, ce dispunea de o larga autonomie. Avand relatii nemijlocite cu Nicolae si Elean Ceausescu, pe langa ingamfarea sa organica, Ioan Mihai Pacepa lasa sa se inteleaga ca el este un sfetnic fidel al sefului statului care, in mintea sa, ii permitea o pozitie aroganta. Avand in vedere actul dezertarii lui, nu este exclus ca Ioan Mihai Pacepa sa fi  fost dirijat, cu ani in urma, sa se apropie de Elena Ceausescu, ca pe aceasta cale sa cunoasca cat mai multe din intimitatile politicii romanesti. 

Vezi si Inovatiile din Securitate aduse de Nicolae Ceausescu  
Era de presupus ca Ioan Mihai Pacepa furnizase de-a lungul anilor informatii unor servicii straine, prin modalitatile stabilite, iar activitatea lui de spion strain in tara sa fusese apreciata. Judecand dupa modul rapid in care Ioan Mihai Pacepa a fost preluat de americani, direct sau prin intermediul altora (actiunea petrecandu-se in R.F. Germania), reiese ca in sistemul de comunicare era stabilit inclusiv modul in care trebuia actionat in situatii de pericol. In alta ordine de idei, implicarea lui in aducerea in tara a acelor obiecte de care am facut vorbire nu ar fi dus la inlocuirea sa din functie, ci mai repede la o “dojana”.  Acest lucru rezulta si din atitudinea lui Nicolae Ceausescu care, desi era la curent cu faptele savarsite de Ioan Mihai Pacepa, l-a imputernicit, totusi, sa transmita mesajul sau cancelarului ves-german.
Sunt si alte fapte, care puse in corelare cu evenimentul defectarii, acentueaza ideea ca Pacepa se temea ca va fi nu doar destituit ci, mai rau, descoperit ca lucreaza la ce lputin doi stapani.
In martie, 1978, dupa “cazul Nicolae Militaru” au fost masuri de reorganizare in sistemul Securitatii. Ion Stanescu, fost sef al lui Pacepa la Interne, fusese scos si de la Sectia Militara si Justitie a CC al PCR  retrogradat la Constructii Industriale. Ancheta in cazul Pacepa nu il va acuza direct de tradare, ci de dezorganizare sI lipsa de vigilenta. In schimb Doicaru, dupa arestare este trecut in rezerva si pus sub supraveghere. La fel se intampla cu Iosif Constantin, seful unitatii anti-KGB care, s-a dovedit a fi si el racolat de sovietici. Acesta a distrus dosare importante privind KGB si GRU si a continuat sa-i informeze pe Doicaru si Pacepa in legatura cu operatiunile unitatii, desi nu se mai afla sub comanda acestora din martie 1978.  Ancheta de la Bucuresti s-a soldat cu o reorganizare din temelii a DIE si o scoatere din sistem a circa 500  de ofiteri care ar fi avut contact cu Pacepa si s-a presupus ca vor fi deconspirati, deci de neutilizat in misiuni.
Efectul Pacepa este inca greu de evaluat in planul serviciilor secrete. Cert ese ca “izolarea” lui Ceausescu, nu s-a produs imediat ci a aparut mai evidenta dupa 1985-1986, inainte chiar de aparitia cartii lui Pacepa “Orizonturi rosii”.
A fost nevoie de schimbari politice la Washington si de influentat membri ai Partidului Republican.
Pacepa a fost rapid condamnat la moarte pentru tradare in Romania, in august '89. Fiica lui a fost  urmarita si strict supravegheata, pana la plecarea in SUA, imediat dupa 22 decembrie '89. Doicaru a murit intr-un accident de vanatoare, in 1992, dupa ce devenise consilierul lui Voican Voiculescu, viceprim-ministru postrevolutionar.  Cel care l-a preluat pe Pacepa din tolaeta de sub Domul din Koln, a fost sef al contraspionajului RGG, apoi secretar de stat in Ministerul de Interne si parlamentar CDU in Berlin.
Agentul FBI, Barnes, care l-a identificat pe Pacepa la venirea in SUA, in 28 iulie 1978, a iesit la pesnie dar il protejeaza si acum pe generalul care si-a recuperat gradele, solda,  bunurile si pensia dupa reviziurea procesului in Romania. El a fost martor cu “pistolul la vedere” al singurului interviu filmat acordat unor romani (Longin Necsulea) la Miami in 2009, asa cum relateaza autorii care au beneficiat de increderea lui Pacepa. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

fuga occident pacepa ceausescu
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1229 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011915 (s)