News Flash:

De ce a esuat Romania moderna, de ce sunt romanii saraci?

12 Martie 2015
1469 Vizualizari | 0 Comentarii
O lucrare stiintifica fundamentala pentru societatea romaneasca a fost lansata la Gaudeamus. Cartea demonteaza mai multe mituri referitoare la romani si ofera raspuns la cateva intrebari dureroase : de ce se afla Romania, permanent, in coada clasamentelor europene, de ce sunt romanii saraci, ce trebuie sa faca pentru a recupera distanta fata alte natiuni europene.

Lipsa de democratie si elitele de tip ”extractiv” au principala vina pentru esecul Romaniei, se demonstreaza in acest studiu.

Autorii cartii ”Modernitatea romaneasca”, Lazar Vlasceanu si Gabriel Hancean, analizeaza parcursul Romaniei, din 1862, de cand a devenit stat de sine statator, pana in prezent. Ipotezele  lansate de cei doi autori sunt sustinute de studii riguroase, care folosesc indicatori din baze de date certificate de expertiza internationala de varf. De exemplu, pentru a analiza performanta politica a societatii romanesti, coreland-o cu dezvoltarea economica si sociala, cei doi folosesc cel mai  extins sistem de date istorice accesibil- proiectul Polity- care urmareste institutiile guvernarii pentru mai mult de 160 de state ale lumii, potrivit dcnews.ro.

Pacatul original, repetat in fiecare epoca istorica

Modernizarea societatii romanesti in secolul XIX, s-a facut dupa modelul occidental. Au fost copiate, in special dupa obtinerea statalitatii, mai multe institutii europene. Modernizarea nu s-a produs, insa, la nivel de substanta, ci doar de forma. Elitele sunt responsabile pentru esecul Romaniei. Si nu pentru ca au fost incapabile, ci pentru ca si-au urmarit propriile scopuri. Adica nu au fost interesate sa investeasca in inovare, in dezvoltarea unor institutii democratice, in prosperitatea generala. Dimpotriva, au urmarit castiguri imediate si au incercat sa mentina cetatenii intr-o relatie de dependenta. La randul sau, dependenta in care se afla romanii a contribuit la supravietuirea ”elitelor  extractive”. Daca elitele ar fi permis dezvoltarea gradului de autonomie al individului, ar fi fost de asteptat sa se produca schimbari la nivel social care le-ar fi pus in pericol statutul dominant.

Vezi si Pestera misterioasa din Romania: disparitii inexplicabile si o poarta spre o alta lume

De ce a esuat modelul european

Modelul european, importat dupa 1862 si, din nou, dupa 1990, functioneaza doar daca exista un anumit profil al cetateanului. Un om  care este dependent de autoritati pe care nu le poate controla (Biserica, Stat) va apela la retelele traditionale pentru supravietuire. Chiar daca schimbi institutiile, ”obiceiul pamantului” face legea. Epoca interbelica, idealizata de unii, a fost una a democratiei mimate, arata Vlasceanu si Hancean. Autoritarismul este o constanta a politicii romanesti. Regimurile care au condus tara s-au evidentiat negativ chiar si in raport cu alte tari din sudul Europei, iar dupa 1948, in raport cu alte tari comuniste. Lipsa de democratie pare a fi principala diferenta fata de tari care au avut mai mult succes, in conditii asemanatoare. Dupa 1989, mimarea institutiilor moderne a functionat la fel ca in vremea lui Cuza. Importul de modele a esuat din cauza profilului elitelor. Elitele nu si-ar fi putut pastra profilul extractiv (de spoliere a resurselor, in dauna  maselor), daca functiona efectiv controlul cetatenilor asupra autoritatilor.

Vezi si PLANTA MISTERIOASA din Romania care are potentialul de a SALVA milioane de vieti!

Romania -granarul Europei, un mit demolat

Reformele introduse in mandatul lui Al. Ioan Cuza au valoarea unui mit fondator in cultura populara, dar si in unele abordari ale istoricilor. In realitate, introducerea unor institutii  moderne, de influenta europeana, nu a fost urmata o schimbare de substanta la nivelul functionarii societatii, constata Lazar Vlasceanu si Gabriel Hancean. Reforma agrara i-a scos pe tarani din statutul de iobagi. Dar, pentru ca acestia erau lipsiti de mijloace, de instructie  si de o cultura cetateneasca minimale, nu au putut beneficia de avantajele improprietaririi. Astfel,  dupa o perioada scurta, ei au ajuns  in situatia de dependenta pe care o aveau inainte de reforma agrara. Decalajul fata de agricultura europeana s-a mentinut. Mitul ca am fi fost  granarul Europei nu este sustinut de cifrele statistice. Dupa primul razboi mondial, a doua reforma agrara coincide cu o crestere a productiei, dar mecanismul este unul de tip extensiv. Sporul de productie se datoreaza extinderii suprafetelor agricole si cresterii  fortei de munca, generata de evolutia demografica. Ca urmare, nivelul material sau capitalul social al taranimii nu se modifica. Cel mai  mare grup din societate ramane intr-o situatie de dependenta, fara capacitatea de a intelege si participa la viata  politica (analfabetismul variaza intre 44% in Transilvania si 60% in Basarabia).

Dezvoltarea industriala, inutila in absenta democratiei

In ”epoca Ceausescu”, investitiile facute de statul comunist in industrie asigura o crestere a Produsului Intern Brut. Nivelul de viata se imbunatateste, la inceput. Dreptul la opinie, dreptul de vot, alte drepturi cetatenesti sunt anulate de regimul comunist, iar gradul de autonomie al individului tinde spre zero. Pana si institutia maternitatii este dirijata de stat, fiind negat dreptul femeii de a decide in ceea ce priveste nasterea. Mobilitatea sociala si ocupationala sunt descurajate: Ceausescu ”inchide” orasele, pentru ca industria nu mai reuseste sa absoarba sporul de populatie, iar zona de servicii nu corespunde profilului economic dorit de dictator. Decizii economice si politice aberante raman nesanctionate, si duc la dezastrul economic din anii 80. Captivi in universul local, neconectati nici macar la evolutia din tarile estice, romanii ”incaseaza” un nou decalaj in dezvoltare. In anii 90, este exploatata mostenirea industriala ceausista. Retelele se reajusteaza si se folosesc de capitalismul fara capitalisti pentru a ”extrage” beneficii din administratia publica sau din administarea intreprinderilor de stat. Dupa 2000, in ciuda importului de modele din Uniunea Europeana, elitele promoveaza practici care sa le asigure perpetuarea si ”rentele”, arata Vlasceanu si Hancean.  Aceasta este, de altfel, principala concluzie a studiului: elitele extractive sunt responsabile pentru performanta slaba a Romaniei, din 1862 pana in prezent.

Vezi si ROMANIA poate ajunge una dintre cele mai mari PUTERI ALE EUROPEI

Prezentul: polarizare sociala si saracirea clasei de mijloc

Societatea romaneasca de astazi se prezinta predominant ca o societate formata din salariati cu venituri medii reduse, din agricultori care se intretin din munca in gospodarii autarhice  si din persoane dependente economic, aflate in situatii de asistenta sau protectie sociala, arata Vlasceanu si Hancean in ”Modernitatea romaneasca”. Veniturile familiale  din activitati independente sunt neglijabile ca pondere. Spiritul antreprenorial de amploare lipseste, iar politicile publice nu incurajeaza intreprinderea individuala sau educatia de calitate. Din contra: antreprenorii sunt umiliti birocratic si exploatati de autoritatile de tip extractiv, iar calitatea  slaba a scolii este perpetuata sistematic.

In prezent, asistam la o saracire fara precedent a celor ce au dobandit proprietati, dupa 1990. Clasa mijlocie se afla in proces rapid de imbatranire, iar statul investeste sume mici in educatie, sanatate, administratie publica, sectoare ce concentreaza majoritatea membrilor clasei mijlocii. Daca in anii 1990 clasa mijlocie a fost principala profitoare a schimbarii de regim, in perioada  urmatoare a pierdut constant din privilegii si acum se zbate intr-o saracie relativa. De remarcat este aparitia noului grup al corporatistilor, adica al celor angajati in corporatii multinationale, si a pauperizarii celorlalti.

Aceasta situatie, arata Lazar Vlasceanu si  Gabriel Hancean, are trei consecinte majore. In primul rand, sistemul politico-ecopnomic rentierist si corupt, asociat cu retele de dependente ale celor cazuti in saracie fata de rentieri sau fata de migranti externi, se perpetueaza. Migratia externa scade calitatea fortei de munca si capitalul social intern. Pe de alta parte, nu exista preocupari publice pentru aplicarea si consolidarea principiilor oportunitatilor si sanselor egale de viata, munca si merit individual.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

ucrare stiintifica societatea romaneasca gaudeamus cartea castiguri
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1552 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012667 (s)