News Flash:

De ce a fost asasinat Tudor Vladimirescu?

10 Decembrie 2013
1726 Vizualizari | 0 Comentarii
Eliberatorul Tudor a cazut victima propriilor aliati, nemultumiti de atitudinea patriotica a romanului.
In acel sfarsit de primavara, Revolutia romanilor era in pericol. Tudor se retrasese cu armata sa de panduri spre Oltenia. Intai "dezavuati" de rusi, apoi tradati de eteristii lui Alexandru Ipsilanti, in cele din urma, alungati din Bucuresti de turci pentru ca se temeau ca nu cumva otomanii, in incercarea de a-l aresta pe Tudor, sa incendieze Capitala. Ajunsesera la Golesti in ajun de zi mare - Sfintii Imparati Constantin si Elena - si isi instalasera tabara. Dinspre Bucuresti soseau vesti contradictorii, nu se stia ce se alesese de eteristi. Se stia ca grecii isi aveau un Divan ad-hoc la Campulung. Deodata, un vechi cunoscut, eteristul Iordache Olimpiotul vine in galop spre tabara. Spune ca Tudor e trimis la judecata Divanului si reuseste sa-i convinga pe panduri ca Vladimirescu va fi dus "la Divan fara nici o vatamare sau pericol pentru viata lui". Tudor este urcat intr-o caruta de posta, "insotit" de alte carute cu arnauti de paza si dus la Targoviste. Intra in oras asezat pe un cal, cu picioarele legate sub burta acestuia. Iordache Olimpiotul nu l-a predat pe Tudor asa-zisului Divan, ci chiar lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei. Acesta il da pe mana lui Caravia, cel mai odios dintre capeteniile eteriste, care il inchide in mitropolie si apoi il interogheaza si il tortureaza sperand sa scoata de la el banii pe care i-ar putea avea, scrie jurnalul.ro.
Judecatorii: boieri de cea mai joasa speta
Departe de a fi un organ de judecata, "Divanul" de la Campulung a avut in componenta boieri de cea mai joasa speta, jefuitori, criminali, profanatori. Acestia au fost oamenii pusi sa-l judece pe Tudor, conducatorul revolutiei. Dar nici acest simulacru nu a fost folosit, ci "de teama ca pamantenii sa nu se rascoale si sa-l elibereze", Ipsilanti a dispus ca Tudor sa fie omorat miseleste, in taina. Pentru ca "si-a permis sa tulbure linistea tagmei jefuitorilor", Tudor a fost asasinat in cel mai barbar mod cu putinta. Calau s-a gasit a fi in acea noapte, la Targoviste, tot Vasile Caravia, cel mai sangeros dintre grecii eteristi. In noaptea de 21 spre 22 mai 1821 (dupa unele surse 26 spre 27 mai), grecul l-a impuscat pe Tudor Vladimirescu, apoi, imediat, i-a ciopartit trupul si i l-a aruncat intr-o fantana parasita de la marginea orasului (dupa unele izvoare, o privata de la Mitropolia din Targoviste). "Astfel a fost curmata prin tradare viata lui Tudor, fara nici o cercetare si fara nici o urma de judecata", spunea colonelul rus Liprandi, informat de martori oculari. Tot el spune despre invinuirile aduse lui Tudor ca "toate acestea au fost numai o nascocire criminala! Nu trebuia oare ca Tudor sa fie executat public, la lumina zilei, decat sa i se curme viata in mod talharesc?".
Ucigasii au incercat sa nege crima
Daca ar fi avut parte de o judecata dreapta, un om care a condus oastea celor fara drepturi, fara libertati, ar fi fost gasit nevinovat. "Judecatori" i-au fost insa boierii si eteristii, tradatorii si ucigasii - "tagma jefuitorilor ". Urmeaza o musamalizare a evenimentelor. Tudor este viu, sustineau eteristii, plecat in Rusia. "Victima a fatalitatii inexorabile" si a patriotismului sau, Tudor a fost totodata victima a tradarii, la care si-au dat concursul o intreaga coalitie de elemente subiective, ce au urmarit aceasta inca de la inceputul revolutiei. El - cel aflat "cu sabia sa in tara sa", cum a spus in ultima zi la Golesti. Istoricii care s-au documentat despre faptele si viata lui Tudor Vladimirescu spun ca acesta era de o moralitate iesita din comun, virtute care s-a dovedit a-i fi fatala. Tudor era integru, prea sincer si consecvent in convingeri, ca sa fi crezut ca adversarul sau poate merge cu perfidia pana la lichidare miseleasca. El, omul din popor, cu o viata de munca si de ideal, cunostea o solutie mai simpla si mai cinstita: infruntarea deschisa. Va fi crezut ca strainul nu-si va permite atata indrazneala in tara altuia si ca Iordache Olimpiotul, pe care "l-am scapat in casa mea din mainile nemtilor, la trecerea lui din Tara Nemteasca in Tara Sarbeasca", nu-i va cugeta moartea. Cu o asemenea doza de naivitate nu se putea face fata unor adversari capabili de intrigi subtile si lipsiti de scrupule. Printre altele, se poate spune ca Tudor a fost victima propriei curatenii sufletesti, care a facut pe atat de multi romani sa-l iubeasca si sa-si puna sperantele in palmele sale. Dar cursul vietii sale a fost intrerupt miseleste, iar Tudor Vladimirescu a continuat sa traiasca in sufletele celor care l-au iubit si in cartile de istorie.
CV
Tudor Vladimirescu s-a nascut in 1780, in satul Vladimir, judetul Gorj, fiind fiul lui Constantin si al Ioanei Vladimirescu. La 12 ani, baiatul a fost trimis la Craiova ca sa invete carte. Mai tarziu, in casa boierului Glogoveanu, va primi notiuni de retorica, gramatica si de limba greaca. Numit mai apoi logofat pe mosia aceluiasi boier, Tudor va deveni in anul 1806 vataf de plai la Closani. Influentat de ideile timpului si animat de dorinta de a scoate tara de sub controlul fanariotilor, Tudor va conduce Revolutia de la 1821, cu sabia in mana, in fruntea ostirii sale de panduri. Programul Revolutiei va fi sintetizat in vestitele sale Proclamatii - de la Pades si de la Bucuresti. Incepand cu acest moment se bucura de sprijinul targovetilor si al taranilor, fapt care ii atrage invidia tovarasilor de lupta - soldatii Eteriei, formatiune militara formata la Odessa, sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti, care avea ca scop eliberarea Greciei de sub jugul otoman. Moare ca un martir - asasinat de eteristi.
INEDIT
Tricolorul romanesc - in actuala sa configuratie - a fost folosit pentru prima data de armatele lui Tudor Vladimirescu, in timpul Revolutiei de la 1821. Stindardul Revolutiei fusese confectionat la Manastirea Antim, din Bucuresti, cu "complicitatea" episcopului de Arges, Ilarion Gheorghidis, si a lui Gheorghe Lazar, prieteni ai lui Tudor, si a fost arborat dupa intrarea pandurilor in Capitala.
O parte dintre panduri au luptat alaturi de eteristi
Desi numerosi (aproximativ 16.000), pandurii care i-au fost alaturi lui Tudor Vladimirescu (foto, intr-o litografie de epoca) nu au avut sorti de izbanda in incercarea lor de a impiedica arestarea revolutionarului de catre eteristi. Dupa moartea lui Tudor, o parte din armata pe care el o formase a continuat lupta impotriva otomanilor, alaturi de eteristi. Dupa infrangerile succesive pe care le-au suferit si dupa ce Alexandru Ipsilanti a ales sa se refugieze in Austria, armatele de panduri (care, pana in zilele noastre, sunt legate strans de numele lui Tudor Vladimirescu) s-au destramat pentru totdeauna.
"Vreti sa ma omorati? Eu nu ma tem"
O acuzatie categorica la adresa celor "ce-i cautau pricina" lui Tudor Vladimirescu o reprezinta cuvintele lui rostite in fata celor intruniti pentru a-l ucide la Targoviste: "Si ce vreti de la un om pe care, dupa vicleniile ce ati urmat, ati intors chiar ostirea lui de l-au dat in mainile voastre, voi oameni fara capat ii si straini de aceasta tara...
Vreti sa ma omorati? Eu nu ma tem de moarte. Eu am infruntat moartea in mai multe randuri.
Mai inainte de a ridica steagul spre a cere dreptatile patriei mele, m-am imbracat cu camasa mortii! Turcii sunt in tara, dar nu sunteti in stare si nu veti fi niciodata a va bate cu dansii cu isprava!".
"Vladimirescu, scrie Nicolae Balcescu, care avu norocirea de a purta glasul in numele poporului si a personifica desteptarea lui, avu norocirea de a-si da viata pentru credinta sa." Mormantul lui Tudor Vladimirescu? Marii cutezatori nu au mormant. Ei salasluiesc in constiinta oamenilor, amintirea ce le-o pastreaza poporul fiind locul lor de veci.
Tudor a lasat o mostenire, o tara eliberata de sub jugul fanariot al Imperiului Otoman. Revolutia sa nu a fost una victorioasa, dar a zdruncinat din temelii muribunda oranduire feudala, punand capat, pentru totdeauna, regimului fanariot.
Pe mormantul sau, romanii au "semanat" evenimentele ce au urmat in istoria secolului al XIX-lea: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor de la 1859 si dobandirea Independentei de stat in 1877.
El a deschis drumul acestor mari intemeieri de istorie romaneasca. Tudor Vladimirescu a fost cel care a creat premisele evenimentelor ce vor marca istoria moderna a romanilor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

eliberatorul tudor patriotica romanului revolutia romanilor turci
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1788 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012270 (s)