News Flash:

De la legatura lui Ariel Sharon cu pamantul la strigatul soldatilor din razboiul de Yom Kippur

13 Ianuarie 2014
929 Vizualizari | 0 Comentarii
Om exceptional, care poate fi un model pentru oricine – indiferent ca a fost de partea lui sau nu – si-a oprit functiile biologice in acest inceput de 2014. Dar imaginea sa, rolul sau si prestigiul sau nu se vor opri, cum nici sufletul sau nu se opreste, iar judecata cea de pe urma va trage adevarata linie. 
In acest moment, este necesar sa facem o scurta analiza a ceea ce a insemnat omul Ariel Sharon, precum si ce va insemna pentru viitorul statului israelian exemplul sau de om de stat. 
Un om de stat este cel care se gandeste nu doar la prezent sau la alegerile viitoare, ci la generatiile ce vor urma. Definitia aceasta o avem de la un alt gigant al istoriei - Winston Churchill, iar formularea ei a avut loc in momentul in care si-a dat demisia din functia de ministru al Marinei. Vom observa ca si Ariel Sharon nu a ezitat sa demisioneze, atunci cand a considerat ca directia corecta nu mai putea fi dusa de un vehicul politic plin de carente, scrie adevarul.ro. 
Vezi si Un oras necunoscut a fost descoperit, sub ruine, in Israel 
Ce reprezinta insa acest gigant al politicii? El este de fapt ultimul lider politic provenit din timpurile razboiului de independenta al Israelului din 1948 care a mai jucat un rol major si decisiv – atribute cumulative – dupa anul 2000.  
Ceilalti doi lideri ramasi in viata si in functii, Shimon Peres – din 2007 presedinte al Israelului – si Itzak Shamir decedat in 2012 – au mai jucat un rol si dupa 2000, dar timpurile in care puterea lor era efectiva a fost inaintea mandatului de prim-ministru al generalului Ariel Sharon.  
De aceea, trebuie sa intelegem moartea fizica a fostului premier ca momentul final al generatiei ce s-a format in preajma lui David Ben Gurion, fondatorul statului. 
Rand pe rand au plecat din lumea puterii efective – cea care conteaza, in realitate, mai toti oamenii politici formati in jurul anilor 1948. Aceasta pentru ca pozitiile de decor nu prea mai au relevanta astazi, pe de-o parte. Pe de alta parte, cata vreme esti viu, indiferent cat de onorifica iti este functia, toti isi vor aduce aminte si de pacatele tale aparute in momentele in care detineai functii cu putere efectiva. 
Despre cariera sa se pot spune multe, de asemenea, despre faptul ca a avut multe cognomene, date de diferitii prieteni sau inamici politici. Dar toti l-au respectat, fie ca i-au fost partizani, fie ca i-au fost adversari sau chiar dusmani inversunati. Or, sa ai respectul tuturor nu este putin si nu este pentru oricine. O mica precizare: lasii si retardatii politic, precum si cateii cuiva nu conteaza. Grav e cand primii ajung cu functii sau mandate prin guverne sau parlemente! 
Cine a fost Ariel Sharon? Mai intai, un om care a studiat istoria si agronomia, dar si un militar de cariera.  
Agronomia este una din marile stiinte ale vietii, cu atat mai mult cu cat Israelul este o tara in care apa costa enorm. Faptul ca inclusiv funeraliile sale vor avea loc la ferma sa din Negev – adica in zona de sud, Negevul fiind un desert – subliniaza legatura pe care uriasul lider a simtit-o cu pamantul. Nu confortul si vizibilitatea ochilor numerosi din orasele mereu captive alimentar fata de sate, ci linistea si asprimea vietii rurale, pentru ca nici 100 de tractoare nu pot elimina anumite trasaturi perene ale vietii la tara. 
A studiat si istoria – la nivel universitar – dar nu este foarte clar daca a izbutit sa-si finalizeze studiile. Totusi, si aceasta stiinta ne invata multe despre trecut si ne poate da o viziune. Nu chiar in orice directie ne da istoria o cheie a intelegerii realitatilor – iar o parte a textelor de pe blogurile acestei publicatii sunt o dovada elocventa – dar ne ofera cai de identificare corecta a situatiei lumii in care traim. 
Evident, istoria ne ofera cai de actiune pentru viitor, sau ne propune cai de urmat. Omul care va citi carti si studii istorice realizate temeinic va avea de castigat, iar daca va dori sa intre in politica va sti sa vada unele asemanari cu ce a fost inainte, ajutandu-l astfel sa nu faca prea multe greseli. Iar, mai mult decat orice, un om cu foarte bune cunostinte ale istoriei va putea dezvolta si o viziune asupra statului sau. 
Vezi si Decaderea si disparitia fondatorilor Israelului  
Ariel Sharon a avut aceasta viziune. Sa nu uitam ca un militar este nevoit, prin prisma profesiei, sa inteleaga mai bine cine ii este aliat sau adversar atat azi, cat si maine. Chiar daca li se pare oamenilor politici absurd, si armata, si biserica se pricep la vizuni strategice, de multe ori mai bine decat orice partid, deoarece pentru slujitorii celor doua institutii marile piese de pe tabla de sah sunt constante, pe cand pentru politicieni, doar zambetele fatarnice sunt eterne. 
Or, este destul de cert ca viziunea politica a lui Ariel Sharon s-a cimentat intre anii 1965 – 1975, interval de timp in care Israelul a dus doua razboaie pline de invataminte geostrategice, iar varsta acestui urias om politic era de 37 – 47 de ani, deplina maturitate de cristalizare a unei viziuni politice de anvergura pentru un om de stat. A se observa si momentul in care Churchill a rostit definitia omului de stat: in 1919, cand avea 43 de ani! Spre marele necaz al tarii noastre, junii politicii noastre nu gandesc mai deloc in acest mod...  
Este evident ca omul de stat Sharon a avut o viziune politica, chiar daca pentru indeplinirea sa a fost nevoit sa foloseasca mai multe tactici: nu toate au fost pozitive, nu toate au dus la efectele scontate, dar fiecare directie aleasa a fost urmata cu energie si prin asumarea integrala a raspunderii, ceea ce este aproape strain generatiilor prezente de politicieni din multe tari. 
Nu trebuie sa fim amagiti: un om inteligent, general de armata mereu victorios, poate avea diferite tactici – nu toate ortodoxe, dar este imposibil de crezut ca nu are o viziune strategica, de ansamblu, asupra unui scop final. Cu atat mai mult cu cat Sharon, in calitate de ministru al Constructiilor in perioada 1990 – 1992, este unul din artizanii instalarii din fosta URSS a peste un milion de evrei in Israel. 
Din nou viziune: constient de rolul sau in societatea israeliana dupa razboiul de Yom Kippur izbuteste sa uneasca in jurul sau politicienii de dreapta si sa invinga dominatia veche a stangii, ajutandu-l pe Menachem Begin sa devina prim-ministru, iar mai apoi sa incheie acordul de pace cu Egiptul. Dar, pentru ca viziunea sa de securitate pentru Israel era larga si complexa, este printre principalii decidenti care propune si sprijina atacarea reactorului irakian in 1981. 
Timpurile se schimba, iar comunismul – sponsor, antrenor si furnizor de armament pentru multi din inamicii Israelului – se prabuseste la nivel de varf. 1,5 milioane de evrei ajung in Israel, ceea ce prespune o adaptare a viziunii de securitate. 
Marea problema a acesteia este colonizarea: operatiune grea, care atrage mereu critici. Din nou, strategul Sharon este nevoit sa incerce mai multe tactici. Este evident, totusi, ca are mai multe idei de cat alti lideri politici ai anilor 1990 – 2000. Iar tacticile lui nu dau gres: in 2001 devine prim-ministru, iar in 2003 este reconfirmat. 
In acel moment, uriasul din Negev vine cu doua idei: un zid de securitate intre zonele locuite preponderent de palentinieni si restul teritoriului Israelului, precum si retragerea in 10 zile din Fasia Gaza si Cisiordania. Ambele detestate de multi oameni, dar ambele cu rezultate reale, vizibile pe teren. Cea mai vizibila a fost scaderea cu peste 80% a atacurilor intreprinse de palestinieni in Israel, ceea ce se traduce, in ochii multora, cu un rezultat pozitiv – chiar daca zidul a fost criticat puternic pentru multele probleme pe care le-a creat. De asemenea, retragerea colonistilor a fost asemanata de multi acordurilor de la Oslo dintre Y. Rabin si Y. Arafat, iar paralizia pe care gen. Sharon a indurat-o este asemuita de multi cu faptul lui Ygal Amir, cel ce l-a asasinat pe premierul Rabin. 
Om hotarat si demn, cand a simtit ca nu mai merge o anumita directie, Sharon a demisionat, mai intai din Knesset (parlamentul israelian, n.a.), apoi din guvern, mai tarziu din partidul fondat, Likud. Ultima data, si-a format propriul partid, „Kadima” = „Inainte”. 
Pe fond, acesta este adevarul: un om de valoare nu merge decat inainte si trage alti oameni de valoare dupa sine. Nu compromisul este cel care aduce victorii, ci munca staruitoare pentru un scop mare. Iar Ariel Sharon stia destul de bine care ii sunt tintele. Fiind poate cel mai mare om de stat al Israelului dupa Ben Gurion, creator de directii de politica interna si externa, a fost impiedicat de boala sa ajunga la definitivarea implementarii viziunii sale, pentru ca, in stilul propriu, nici un obstacol ridicat de oameni nu ar fi rezistat uriasului om de stat. 
Cea mai importanta mosteniere a sa ramane viziunea sa politica, pe care cei apropiati au datoria sa o explice mai bine celor de azi. Dar mai ramane ceva: faptul ca, in temeiul traditiei armatei israeliene, a mers intotdeauna inainte si in fruntea trupelor – a se vedea si fotografii in care apare bandajat in zona capului, in timpul razboiului de Yom Kippur (in imagine, alaturi de generalul Moshe Dayan).   
De aceea, si numele copilului sau politic: Kadima/Inainte! Acesta este un lider, un om de urmat, un exemplu.  
Spre deosebire de el, oamenii politici romani, in majoritate, in caz de razboi, ar fugi din tara, poate la schi, poate la plaja – depinde de sezon, si ar posta pe conturile proprii de Facebook: „Luptati romani, iar voi, soldati, faceti-va datoria!” Ce sa faci, la placinte inainte, iar la greu - la fuga! 
Arik, regele Israelului, nu a fugit niciodata din calea nici unui obstacol. Iar oamenii care nu fug sunt vizibili din orice loc si sunt respectati de toti oamenii de onoare. Dar pentru ca a venit momentul in care alte considerente medicale au fost mai tari, incepand de sambata ne vom referi la Ariel Sharon ca la un om cu care am fost contemporani. 
P.S. Protocolul impune ca la funeraliile unui prim-ministru sa mearga un prim-ministru sau un presedinte de tara. In nici un caz nu se trimite un om cu functie inferioara, cu atat mai mult cu cat sunt destui „inferiori” care nu au un minim de credibilitate in propria lor tara, sa nu vorbim de exterior...  
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

model ariel sharon
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1733 (s) | 35 queries | Mysql time :0.020089 (s)