News Flash:

Demersuri ale arheologilor pentru realizarea cu fonduri europene a unui muzeu al cetatii Ibida

5 Decembrie 2017
122 Vizualizari | 0 Comentarii
Ibida

Arheologii tulceni au anuntat ca au inceput demersurile pentru atragerea fondurilor comunitare si promovarea turistica a uneia dintre cele mai mari fortificatii romane din Dobrogea, cetatea Ibida, aflata in apropierea localitatii Slava Rusa.

Cercetatorul stiintific al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale "Gavrila Simion" (ICEM), Dorel Paraschiv, membru al colectivului de cercetare din situl de la Slava Rusa, a declarat pentru AGERPRES ca in localitate exista o cladire care ar putea fi amenajata ca muzeu al fortificatiei.

"Situl arheologic, aflat pe drumul national Constanta-Braila, este foarte vizitat de cand avem indicatoare la toate intersectiile. Ar trebui amenajat un muzeu al sitului si speram ca acest proiect sa se realizeze in viitor. Exista o cladire in apropierea sitului, fostul camin cultural din localitate, un imobil solid din piatra care se preteaza la o asemenea functionalitate", a afirmat Paraschiv.

Muzeul cetatii Ibida va prezenta materialele arheologice descoperite atat in curtile localnicilor, cat si in apropierea localitatii Slava Rusa.

"Localnicii, in general, au inteles importanta sitului. Foarte multi dintre ei, daca au avut proprietati in sit, au preferat sa cumpere in afara acestuia, intelegand ca nu pot construi. Slava Rusa poate avea un viitor turistic, atat prin cetate, cat si prin cele doua manastiri de rit vechi Uspenia si Vovidenia", a mai spus reprezentantul ICEM.

Potrivit acestuia, fondurile comunitare pentru realizarea muzeului cetatii Ibida vor fi atrase prin mecanismul financiar Investitii Teritorial Integrate-Delta Dunarii.

Situl Ibida, care contine vestigii inca din paleoliticul superior, a intrat in literatura de specialitate in anul 1875, atunci cand a fost publicata prima inscriptie descoperita in zona.

"Este vorba despre o inscriptie funerara din secolele II-III gasita de un negustor de vin care a copiat-o si trimis-o unui specialist din Germania. Prin hazard, in anul 2001, s-a descoperit o inscriptie similara. Am curatat-o, am cercetat-o si, paradoxal, era vorba despre prima inscriptie luata din zidul de incinta al cetatii si redescoperita dupa 126 de ani la doi kilometri distanta de data asta. Pana acum, am mai descoperit 10 inscriptii", a afirmat Dorel Paraschiv.

El a mentionat ca cercetarile arheologice in acest sit au fost efectuate sporadic, iar rezultatele unora dintre ele nu au fost facute publice. Istoria acestor cercetari a fost marcata inclusiv de militari bulgari.

"In 1917, un locotenent colonel bulgar, Iconomof, realizeaza un transeu in centrul cetatii, prilej cu care se descopera trei abside ale aceleiasi basilici. El afirma ca basilica avea pavaj din mozaic, ceea ce face din aceste vestigii un monument unic de arhitectura religioasa. Mai mult, latimea acestei basilici este mai mare de 20 de metri. In decursul anilor, noi am descoperit cinci capiteluri din marmura provenind de la aceeasi basilica, cu volume mai mari decat cele de la Histria si Ulpia Traiani, si ne gandim ca avem de-a face cu cea mai mare basilica paleocrestina din Dobrogea", a mai spus cercetatorul.

Din 2001, autoritatile romane sprijina financiar anual cercetarile arheologice din situl Ibida, insa principala sursa ramane cea privata. "Evident ca banii de la Ministerul Culturii sunt insuficienti, astfel ca principalele fonduri pentru cercetare provin din surse private. Se lucreaza cu studenti din Galati si Iasi, iar acestora li se asigura cazare si masa de diversi sponsori", a afirmat Paraschiv.

Printre institutiile care sprijina financiar cercetarile in cea mai mare fortificatie din Dobrogea s-au aflat atat cele din judetul Tulcea, cat si cele din Germania si Italia.

De-a lungul timpului, in cetatea din apropierea localitatii Slava Rusa au fost descoperite tezaure din monede de aur si bronz, un depozit de cereale cu vase de provizii pastrate integral timp de 1.500 de ani, parti din orasul de altadata care avea 24 de hectare, o fortificatie anexa de 3,5 hectare, o necropola cu zeci de mii de morminte dintre care arheologii au cercetat circa 200, turnuri cu o arhitectura deosebita. "Doar fortificatia anexa de 3,5 hectare a cetatii Ibida reprezinta jumatate din suprafata Histriei din aceeasi perioada", a precizat reprezentantul ICEM.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

dorel paraschiv ibida
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1815 (s) | 23 queries | Mysql time :0.015815 (s)