News Flash:

Descoperire arheologica SENZATIONALA in Romania

25 Februarie 2015
4238 Vizualizari | 0 Comentarii
In timpul sapaturilor pe care le efectueaza intr-o fosta cetate medievala aflata pe un deal din Simleu Silvaniei, arheologii au descoperit mai multe monede romane si medievale de argint, alaturi de alte vestigii arheologice din epoca dacica si cea a Evului Mediu.

"In evul mediu, undeva prin secolul XI este amenajata aici o prima fortificatie din lemn. Ceea ce noi putem acum sa spunem este ca acea fortificatie din lemn se transforma in secolul XIII intr-una din piatra. Tot in acest secol, la final, e distrusa si ulterior reamenajata pe la inceputul secolului XIV intr-o alta faza de piatra. Cam jumatate din cetate e sapata sistematic incepand cu 1992, cu intreruperi datorate finantarii cu carente. Cea mai importanta descoperire a fost facuta anul trecut, cand am gasit turnul donjon al cetatii. Probabil era turnul in care si locuia nobilul ce stapanea cetatea, dar si cale de acces. Ce este interesant e ca anul acesta au continuat descoperirile de piese speciale si foarte importante, care ajuta la cronologia cetatii - monedele. Anul trecut am descoperit trei monede - doua de argint si una de bronz, anul acesta am gasit cinci monede de argint, micute, dar foarte bine pastrate, si accesorii vestimentare - aplici din bronz argintat, elemente de habitat - locuinte cu pardoseala de mortar sau cu baza de piatra, foarte multe piese de armament - varfuri de sageti de arbaleta, varfuri de teci de sabie si pumnal, pinteni, fragment de armura", a declarat pentru Agerpres coordonatorul cercetarii, arheologul Horea Pop de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau.

Monedele medievale gasite sunt denari de argint de la mijlocul secolului al XIII-lea, din perioada a trei regi: Bella al VI-lea, ce domneste intre 1235 si 1270, urmat de Stefan al V-lea, 1270-1272, si Ladislau al IV-lea, 1272-1290. Monedele au dimensiuni foarte mici, cu diametru de circa cinci milimetri, cel mai probabil datorita crizei de metal pretios din acea perioada.

Vezi si Ce au descoperit arheologii intr-o capela construita in 1520


Potrivit muzeografului Csok Zsolt, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, participant la sapaturile arheologice de la Simleu Silvaniei, cetatea a apartinut unui nobil bogat si a fost folosita pana la mijlocul secolului al XV-lea.

"Dupa tot ce inseamna material arheologic si date stratigrafice si cronologice, aici a fost o mica cetate privata, nobiliara, resedinta unui nobil local foarte bogat. Aici, de fapt, prin aceste monede am reusit sa incadram cat de cat cronologic fazele de constructie. Eu cred ca se construieste prima faza de piatra imediat dupa invazia tataro-mongola. Probabil ei au venit, au atacat si incendiat fortificatia de lemn ce era aici pe deal, dupa care asistam la refacerea ei doar cu piatra. Prima mentionare a cetatii se face la 1319, cand se zice ca este un 'castrum ubi fluvium crasnensis', adica deasupra Vaii Crasnei este un castru si de aceasta data apartine de fapt a doua faza de constructie a cetatii, folosita pana la mijlocul secolului XV, dupa care se construieste castelul familiei Bathory, din oras", a afirmat Csok Zsolt.

Vezi si Acestea sunt cele mai socante descoperiri facute de arheologi

Horea Pop precizeaza ca prin cercetarile realizate in acest sit inca din 1992 s-a putut creiona o imagine privind modul in care traiau cei din perioada respectiva, fiind gasite multe oase, care arata ca se manca foarte multa carne. Primele analize facute arata ca un procent foarte mare de oase provin de la vanat, ce demonstreaza si caracterul aristocratic, deoarece in Evul Mediu doar nobilii avea dreptul sa vaneze.

Dealul Cetatii din Simleu Silvaniei a gazduit, asa cum spune si numele sau, o cetate medievala, dar, anterior acesteia, o cetate sau un targ dacic amintit in scrierile sale de Ptolemeu.

"Tot timpul s-a facut o confuzie cu asa-zisa Dacidava, cetate sau targ dacic mentionat de geograful antic Ptolemeu si colportat ulterior ca informatie de Vasile Vetisanu Mocanu, intr-o monografie a Simleului din anii '80. Dupa ce am inceput noi proiectul de cercetare a complexului de asezari preistorice si medievale din zona Magurii Simleului, am constat ca de fapt acea Dacidava este targul care se afla la baza acestui deal, suprapus actualmente cu strazi moderne ale orasului si care probabil avea resedinta aristocratica a sefului aici, pe deal. Nu e insa foarte sigur, pentru ca noi am descoperit ulterior in apropiere o asezare dacica mult mai mare", a spus Horea Pop.

Cercetarile vor continua cu accent pe zona turnului donjon al cetatii, ce avea forma patrata, pe exterior cu latura de opt metri si in interior de cinci metri, cu ziduri groase de 1,6 metri. Ulterior, se are in vedere si valorificare turistica a zonei.

"Aici va trebui o colaborare cu autoritatile locale, cu primaria din Simleu care ne-a promis sprijin pentru curatirea de vegetatie arborescenta a zonei si de o intretinere permanenta a ei. Si semnalizare ar trebui, si noi chiar ne putem da concursul pentru propuneri de reconstituiri a obiectivelor, atat a celui dacic, dar si pentru cetatea medievala, ce ar putea fi folosite pentru a crea turistului profan o imagine despre ce a fost pe dealul acesta. (...) De-a lungul timpului a fost o sapatura foarte spectaculoasa. Dealul este depozitarul unui patrimoniu fantastic", a conchis arheologul Horea Pop.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sapaturilor simleu silvaniei vestigii arheologice evului mediu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1891 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019565 (s)