News Flash:

Descoperire arheologica unica in lume, detinuta de Muzeul Judetean Mures

26 Ianuarie 2016
673 Vizualizari | 0 Comentarii
Fibula de la Suseni
Muzeul Judetean Mures detine din anul 1924 o comoara unica in lume, Fibula de la Suseni, atat prin frumusetea, cat si prin modul de pastrare, si oricate cercetari s-au facut pe marginea acestui misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost gasita nicaieri o piesa identica.

Fibula de la Suseni, o fibula de tip passementerie, adica cu spirale, cu scut si cu pandantive, a fost descoperita din intamplare in 1924 pe prima terasa a raului Mures, pe partea dreapta a raului, in apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Caramizi, intr-un vas ceramic alaturi de alte obiecte din bronz, in majoritate fragmente. Frapant la aceasta remarcabila descoperire a fost faptul ca desi celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era intreaga si intr-o stare foarte buna.

Intrucat nicaieri in lume nu a mai fost descoperita o astfel de piesa, oamenii de stiinta au numit Fibula de la Suseni fibula de tip passementerie varianta Suseni, neputand-o clasifica in niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente pana in acel moment.

'A fost descoperita incidental, nu a fost descoperita de arheologi si din aceasta cauza nu exista foarte mult detalii despre conditiile si caracterul descoperirii. Un mic detaliu pe care il putem remarca este ca a fost descoperita intr-un vas de lut, adica piesele din bronz au fost depuse intr-un vas de lut. Din pacate piesele vasului s-au pierdut si din aceasta cauza incadrarea culturala a depozitului nu mai poate fi precizata. Descoperirea se numeste 'tezaur de bronzuri' pentru ca acesta continea foarte multe piese de bronz, in jur de 100 de piese, printre care toporase de bronz, fragmente de sabii sau de lame de sabii, bratari de bronz, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importanta piesa, care era intreaga, este Fibula de la Suseni, care se poate incadra in tipul fibula de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemanatoare, dar o piesa identica cu Fibula de la Suseni nu mai exista in lume. Avem piese asemanatoare si din Transilvania, nu atat de frumoase, unele intregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie si in Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesa frumos lucrata, intreaga si chiar cu o conditie de pastrare foarte buna nu mai exista (...) Unicitatea ei e data de forma, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, in conditiile in care in lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B si C', a declarat cercetatorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Judetean Mures

Vezi si Fosilele celui mai vechi dinozaur din Jurasic, gasite in Europa

Fibula se afla in colectia Muzeului Judetean Mures, este cea mai importanta piesa, are 22-23 centimetri lungime si are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuita Epocii Bronzului sau sfarsitului Epocii Bronzului sau, in termeni stiintifici, este atribuita Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adica prima Epoca a Fierului.

Vezi si O "crima in masa" de acum 10.000 de ani, descoperita de arheologi

Aceasta fibula se presupune ca era folosita ca accesoriu de imbracaminte, se prindea haina cu ea in partea superioara a corpului, langa umar, insa cercetarile au scos la iveala ca Fibula de la Suseni nu prezinta urme de folosire.

'In ce priveste caracterul descoperirii, faptul ca era intr-un depozit sau intr-un tezaur de bronz cercetatorii au ajuns la concluzia ca probabil a avut si o conotatie simbolica, era probabil o piesa de prestigiu. Piesa nu prea are urme de folosire, dar totusi este foarte frumos prelucrata. In Epoca Bronzului avem multe piese frumos prelucrate, dar pastreaza urme de folosire, de deteriorare inca din preistorie. Dar sunt piese care turnate, dar nu au fost finisate si ajung in depozite. Piesa de la Suseni este una care a fost si frumos prelucrata, dar nu a fost folosita. De obicei in preistorie cand un ornament este folosit, este de obicei alcatuit din mai multe parti, iar unele parti mai lipsesc sau sunt deteriorate. Fibula de la Suseni se pastreaza in conditii foarte bune (...) Fibula tine de prima faza a perioadei hallstattiene, care in literatura europeana este incadrata Epocii Bronzului sau sfarsitului Epocii Bronzului, inseamna in jurul secolului XII i.Hr. Fiind preistorie, nu putem vorbi de etnii, cine purta aceasta podoaba, dar putem lega de anumite culturi arheologice. Aceasta perioada Hallstatt A este una cam problematica, pentru ca nu stim exact aceste depozite de bronzuri carei culturi apartin', a subliniat Rezi Botond.

Acesta a precizat ca exista atestata o cultura, Cultura Nova, de origine rasariteana, care se raspandeste din Nord-Vestul Marii Negre spre Republica Moldova de azi si cele mai vestice puncte cu descoperiri sunt undeva in zona Aiudului, la poalele Muntilor Apuseni, ca aceasta cultura atinge si pragul de secol XII i.Hr, dar prin metode arheologice depozitul de bronzuri de la Suseni nu poate fi legat de aceasta cultura.

Specialistii spun ca din pacate nu au mai fost si alte descoperiri la Suseni, desi obiecte din bronz din zona acestei comune au mai ajuns in colectia Muzeului Judetean Mures.

'Au fost donate Muzeului Judetean alte doua piese de bronz, o bratara si o dalta cu toc, tot de la Suseni, am fost in zona, dar din pacate nu am gasit alte piese. Zona in care au iesit la suprafata cele doua piese sunt departe de depozitul unde a fost descoperita Fibula de la Suseni. Nu stim cine folosea aceasta podoaba, pentru ca nu am gasit-o intr-un mormant, de exemplu, care ne-ar fi putut da un raspuns pe baza cercetarii antropologice a unui schelet (...) Astfel de piese sunt fie descoperiri izolate, fie gasite in depozite, care sunt privite ca si descoperiri cu o anumita incarcatura simbolica. Pentru cine sau cum au fost depuse, nu avem asemenea informatii. Probabil pentru o divinitate', a accentuat Rezi Botond.

Intr-un articol intitulat 'Le depot en bronze de Suseni', publicat in 1952 in Revista Dacia I de Aurel Filimon, cel care in 1921 a infiintat Muzeul din Targu Mures, au fost descrise conditiile in care a fost descoperita Fibula de la Suseni la cariera de argila din localitate. Articolul citeaza afirmatiile unor muncitori potrivit carora s-a descoperit o vaza mare, care continea obiecte de bronz. In articol se arata ca 'vaza care continea obiectele s-a spart si n-a putut fi reconstruita. Comoara se compune din 91 de piese intregi si fragmentare', iar in inventarul pieselor descoperite care a fost publicat — care ulterior a mai suferit unele modificari — figureaza 8 varfuri de lance, 10 securi cu dispozitiv de inmanusare (celturi), din care 5 intregi si 5 fragmentare, 14 seceri, 33 de bratari, 3 fragmente de sabii, fragmentare si fibulele, printre care si celebra Fibula de la Suseni.

Descoperirea arheologica deosebit de valoroasa a devenit simbol al judetului Mures, figureaza pe actuala stema a judetului si este distinctia cea mai importanta care se acorda de catre Institutia Prefectului — Judetul Mures de Ziua Nationala a Romaniei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

comoara unica cercetari descoperita arheologi transilvania ungaria
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1759 (s) | 23 queries | Mysql time :0.016755 (s)