News Flash:

Descoperirea Americii, o eroare norocoasa

16 Martie 2015
954 Vizualizari | 0 Comentarii
Descoperirea Americii se datoreaza “unei erori norocoase”. Pe baza credintei ca pamantul este rotund si ca Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decat prin Oceanul Atlantic, Cristofor Columb a pornit in anul 1492, sa descopere drumul Indiilor spre vest si a nimerit, fara sa-si fi dat seama, in America.

Dupa cum rezulta din documentele recent descoperite in arhivele Genovei, Cristofor Columb s-a nascut intre 26 august si 31 octombrie 1451, dintr-o familie de tesatori genovezi, care tinea si un debit de vinuri. Nu avea deci stramosi nobili, nu a facut studii universitare stralucite, nu putea avea cultura stiintifica, nici relatiile savante, nici experienta maritima “de 40 de ani”, cu care avea sa se laude mai tarziu. Dupa ce a urmat un timp meseria tatalui sau, a facut ca marinar cateva calatorii in Mediterana si a luat parte la o expeditie in Anglia, apoi s-a stabilit la Lisabona, unde traia, impreuna cu fratele sau Bartolomeu, din copierea hartilor maritime, tot aici se casatoreste. Descoperirile portugheze, care faceau necontenite progrese, i-au atras intr-atat atentia, incat s-a dus si el in Guineea Portugheza. Povestile navigatorilor, care pretindeau ca au vazut, la vest de Azore, plutind pe ocean, sculpturi de lemn, trestii uriase si lemne necunoscute in Europa, confirmau indicatiile multor harti care aratau existenta unor insule asezate in largul oceanului neexplorat. Pe de alta parte, Cristofor Columb a cunoscut harta si scrisoarea celebrului medic si astronom florentin Paolo Toscanelli, trimise unui preot portughez in 1474. Scrisoarea care s-a pastrat vorbeste de un drum spre Indii si spre insula Cipangu (Japonia). “Insula aceasta este bogata in aur, in perle si in pietre pretioase; templele si palatele sunt acoperite cu aur masiv”. Indicatiile lui Toscanelli, care reduceau cu o treime circumferinta pamantului, intarira credinta lui Columb ca, plutind spre vest, “ar descoperi Cipangu si alte insule necunoscute”.

Vezi si A fost gasita epava navei lui Columb cu care acesta a schimbat cursul istoriei

In 1483, Columb ii ceru regelui Ioan al II lea al Portugaliei trei corabii aprovizionate pentru un an. La avizul cosiliului sau, Ioan al II lea declina propunerea. Prin fratele sau Bartolomeu, Columb facu aceeasi cerere regelui Angliei si regelui Frantei, dar a fost refuzat si de acestia. Atunci s-a stabilit in Spania, unde si-a asigurat protectia ducelui Medina Celi si a altor demnitari de la curte. Propunerea lui a fost supusa unei comisii, ai carei membri in unanimitate o gasira inacceptabila. La interventia confesorului sau, Isabella primi totusi pe Columb si dupa caderea Grenadei, ii accepta conditiile .

Prin conventia de la Santa Fe, Columb primea titlul aproape princiar de amiral, viceregalitatea tuturor pamanturilor pe care ar putea sa le descopere si a zecea parte din produsul comertului cu aceste tari.

La 3 august 1492, Columb parasi portul Palos cu trei corabii si 120 de oameni, corabia pe care era imbarcat Cristofor Columb se numea Santa Maria, celelalte se numeau Nina si Pinta. Dupa ce atinse insulele Canare, se avanta in necunoscut. Impinse de un vant favorabil, corabiile mergeau atat de repede, incat, in zorii zilei de 12 octombrie, marinarii zarira la marginea orizontului o fasie de pamant. Columb credea ca se afla in fata Cipangului. In realitate, se afla in fata insulelor Bahama. Peste cateva zile, el descoperi insula Cuba pe care o lua drept Cipangu, apoi insula Haiti pe care, din cauza climei sale asemanatoare Spaniei, o boteaza Espanola. Toate aceste insule erau locuite de bastinasi bruni, aproape goi, dar impodobiti cu obiecte de aur. Convins ca a ajuns in Indii, Columb i-a numit indieni. Dupa ce, din resturile uneia din corabiile sale naufragiate, a construit prima tabara spaniola in Haiti, Columb a ordonat intoarcerea si la 15 martie 1493, a sosit in Spania, cu doi haitieni si cateva mostre de aur, incredintat ca a descoperit tara aurului.

Vezi si Originea si tineretea lui Cristofor Columb


Columb a mai facut inca trei calatorii in America. In cursul celei de-a doua (septembrie 1493 – iunie 1496), a descoperit o serie de insule din grupul Antilelor mici, locuite de caraibii salbatici, dar inteligenti, a ajuns apoi la Espanola, unde a gasit fortul de lemn distrus si garnizoana macelarita; iar in drum spre Cuba a descoperit Jamaica. Convins ca la Cuba a atins continentul asiatic, s-a intors la Cadiz.

Expeditia a treia (mai 1498 – noiembrie 1500) l-a condus la gura Orinocului si i-a permis sa atinga pentru prima oara continentul nou, iar in cursul calatoriei a patra (mai 1502 – noiembrie 1504), a explorat litoralul Americii Centrale si a venit in contact cu civilizatia maya din Yucatan.

Columb nu a corespuns sperantelor pe care Spania le pusese in el. Colonistii care l-au insotit au descoperit tari manoase, dar nu au gasit comorile de aur la care se asteptau. Ei au inceput sa se certe intre dansii si sa trimita in Spania plangeri impotriva lui Columb. Pentru a pune capat acestor conflicte, amiralul insusi a cerut reginei Isabella sa trimita un comisar care sa verifice plangerile indreptate contra lui. Comisarul l-a pus pe Columb in lanturi si l-a trimis in Europa. Regina l-a eliberat, dar nu l-a mai lasat stapan pe tarile descoperite. In ultima sa expeditie, Columb si-a pierdut corabiile pe coasta Americii Centrale si s-a intors bolnav in Spania (1504). El a murit, in 1506, sarac si aproape uitat, fara sa stie ca a dat Castiliei o Lume Noua.

Primul care anunta lumii descoperirea unui nou continent este Amerigo Vespucci. Originar din Florenta, Vespucci ajunse in Spania pe la 1490, ca agent al Bancii Medici. In 1498 o calatorie, care-l condusera pe coasta nord-est a Americii de Sud, numita de el Venezuela adica “Venetia Mica”, din cauza locuintelor construite de indieni pe apa. In descrierile sale de calatorie, Vespucci a sustinut ca pamantul explorat de el apartine unui continent nou. Umanistul german Ringmann a propus si posteritatea a aprobat, ca Lumea Noua descrisa de Vespucci sa fie numita America dupa numele exploratorului. Numele acesta s-a generalizat la mijlocul secolului al XVI-lea.

Explorarile geografice, care culmineaza cu descoperirea Americii, au fost incoronarea unor lungi sfortari care au inceput cu cruciadele si s-au intensificat in secolul al XV-lea, sub actiunea unor cauze economice, politice, intelectuale si religioase.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

descoperirea americii erori norocoase apusul europei america europa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2516 (s) | 23 queries | Mysql time :0.075473 (s)