News Flash:

Descoperirea ce poate revolutiona istoria Moldovei

3 Septembrie 2013
4760 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7326 RON (-0.0019)
USD: 4.2139 RON (-0.0062)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
O descoperire facuta cu aproximativ un an in urma poate revolutiona istoria Moldovei. Povestea pleaca de la razboinicii lui Ginghis Han si merge pana la ostenii nepotului lui Stefan cel Mare, Stefanita Voda. Cercetarile arheologilor, facute in urma cu un an de zile, care au scos la iveala o piatra funerara ce are o serie de inscriptii, fie in slavona sau in chirilica, suscita in continuare imaginatia localnicilor. 
Misterul si legenda pietrei de mormant de la Helesteni 
 
Garbovit, apasat de trecerea anilor, mos Dumitru Sofronie se sprijina in toiag. Originar din statul Movileni, a fost atras inca din tinerete de istorie. Acum a ramas printre putinii locuitori ai comunei Helesteni dupa ce, rand pe rand, toti cei din leatul sau au fost rapusi de "rachiu". Batranul, ca un demn urmas al razesilor lui Stefan cel Mare, transmite legenda mormantului "fiului lui Ginghis Han" despre invaziile salbatice ale barbarilor sau ale tatarilor care se "hraneau cu carne de om". 
 

"Ehhh, incep povestea... Batranii din satele noastre spuneau ca acest bolovan, pietroi sau, cum se zice pe moldoveneste, "chetroi", este de pe timpurile invaziilor barbarilor si ale tatarilor... Tatarii care taiau si se hraneau cu carne de om. Ei, si tarlaua asta unde se afla piatra era cunoscuta de noi, copiii, acum zeci de ani, cu numele de "la chetroi" sau "la bolohan". Ca, vedeti dumneavoastra, satele aiestea din groapa de pe meleagurile noastre au fost facute asa de oameni locului acum cateva sute de ani, pentru a nu fi observate cand navaleau tatarii. Asta, tocmai ca sa nu fie atacati cand era mare urgie... Daaa, locul unde se afla aceasta piatra acum nu-i la locul ei dintotdeauna, pentru ca a fost luata pe timpul comunistilor si dusa la CAP. Totusi, cand a vazut-o atunci presedintele de partid, a dat ordin sa fie dusa la loc, pentru ca e pericol de puscarie...! Noi o stim de cand eram mici... Acuma a ramas doar o bucata din ea pentru ca era mai mare, avea si un an scris", isi incepe povestirea mos Dumitru. 
De la bataliile sangeroase cu barbarii la boieri si castelele lor fabuloase
Asa cum isi aminteste din povestile bunicilor, iar ei, la randul lor, de la batrani care au trait acolo cu peste 150 de ani in urma, se pare ca aceasta piatra funerara este de cand lumea si pamantul; legenda colportata are mai multe versiuni, toate pornind de la razboinicii lui Ginghis Han, ajungand pana la ostenii nepotului lui Stefan cel Mare. "Aici, in plin camp, era inmormantata o capetenie de demult, un domn, dar nu se stie cine era... Batranii nostri spun ca acum cateva sute de ani o fost un mare domnitor care, aici, pe meleagurile noastre, si-o dat sufletul dupa ce a fost inconjurat de barbari sau de tatari si ingropat aici... Acuma, se zice ca acest pietroi o fi fost pus si in cinstea unei victorii dupa o batalie a acestuia cu barbarii, cu tatarii... Ehh, asa cum ne spuneau batranii nostri, barbarii aistea erau cu capete de om la saua calului si furau copchii din bratele fimeilor... Ca, Helesteni, la inceput, se numea Helesteu, fiind de pe timpul unuia Giugurt, care tinea palat pe la noi, si a unuia Goilav, care erau mari boieri. Sa stiti, aici era un palat, al mai frumos din toata tara, erau si caprioare, iaz de peste, brazi... Erau si pauni de-aistea care, cand incepeau sa cante si sa tipe se spunea ca incepe sa se strice vremea- ei cantau a ploaie. Sunt multe povesti, dar pietroiul asta e aici de multe sute de ani si Dumnezeu stie ce-i exact cu el. Au fost vremuri grelem dar noi, helestenii, nu am fost razboinici, ci oameni astezati ai locului. Acuma, eu ce am mai ramas la varsta mea, anul ista urmand sa implinesc 85 de ani. Toti din leatul meu au fost rapusi... Si sa va spun eu de ce, rachiul le-a venit de hac. Erau vremuri cand se dansa capra, cu cate 14 flacai si facuta din blana de iepure...", marturiseste mos Dumitru cu amaraciune.
"E greu de crezut ca aici e inmormantat fiul lui Ginghis Han"
Localnicii, in frunte cu primarul Constantin Hira, i-au informat pe arheologii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC); in frunte cu lector univ. dr. Vasile Cotiuga, acestia au decis sa vina la fata locului pentru a incepe cercetarile la "mormantul fiului lui Ginghis Han", asa cum se crede in Helesteni.
"Cercetarile noastre in Moldova si in tara au drept scop descoperirea unor noi situri arheologice sau a unor vestigii necunoscute pana acum. Suntem aici, la Helesteni, datorita localnicilor... Acum sase luni m-a sunat primarul sa facem cercetari in locul unde pe aceste meleaguri se spune ca ar fi un mormant al "fiului lui Ginghis Han". Aici, noi am mai facut cercetari in zona "La movile", unde a fost gasit un mormant tubular dublu din perioada getica, secolele IV si V dupa Cristos. Noi am spus ca un mormant ar putea sa fie in aceasta zona, dar e foarte greu de crezut ca e inmormantat fiul lui Ginghis Han!!!", arata profesorul Cotiuga. 
Capetenie din vremea nepotului lui Stefan cel Mare 
Pe de alta parte, o serie de date preluate de la cronicarii Moldovei din perioada medievala, dar si date ale unor istorici consacrati, indica faptul ca aceasta piatra de mormant dateaza din anii 1400 sau 1500, din timpul domnitorului Stefan al IV-lea sau Stefanita Voda cel Tanar (domnitor al Moldovei intre 20 aprilie 1517 si 14 ianuarie 1527, fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb si nepotul lui Stefan cel Mare). 
"Am venit si ne-am apucat de cercetarea acestei pietre. Initial, am crezut ca este un incadrament al unei ferestre de la un vechi conac boieresc. Totusi, treptat, decopertand-o, am vazut o serie de inscriptii, in slavona sau chirilica. Este vorba de o piatra de mormant pentru ca are si o cruce si confirma povestea localniciilor ca aici a cazut o capetenie in razboiul tatarilor de acum cateva sute de ani. Despre aceasta piatra sunt mentiuni si la cronicari sau la profesorul Ghibanescu. Astfel, cronicarii vremii spun un lucru care poate fi adevarat: un comandant, un capitan de osti ai domnului Stefanita Voda a murit aici, dupa o lupta cu tatarii si s-a pus aceasta piatra de mormant. Piatra, pentru anul 2012, este o descoperire foarte rara. In general, asemenea pietre funerare sunt langa biserici si este asemanatoare, ca simbol, cu monumentul Crucea lui Ferent din Iasi. Ea ar putea fi de pe la 1500, din vrema domniei lui Stefanita. Totusi, ca ar fi un urmas a lui Ginghis Han inmormantat la Helesteni e aproape imposibil sa se afirme un asemenea lucru. In toamna acestui an vom face prospectiuni complete pentru a investiga si poate vom gasi si mormantul capeteniei sau celelalte bucati de piatra... E posibil ca aceasta capetenie sa fi fost dezgropata, pentru ca asa era crestineste si inmormantat in alta parte, intr-un cimitir. Ceea ce vreau sa spun este ca aici, la Helesteni, daca in alte locuri oameni distrug vestigiile, aici exista interes in pastrarea lor. Acum, piatra va fi mutata in curtea primariei acolo unde este si monumentul dedicat soldatilor cazuti in Cel de-al II-lea Razboi Mondial si pentru a fi vazuta de toata lumea. Asta pentru a arata si o dovada vie a unui moment important din cronica Istoriei Moldovei", declara Vasile Cotiuga.  
Legenda fiului razboinic lui Ginghis Han 
 
Impletita cu legende despre invaziile barbarilor si ale tatarilor pe plaiurile Moldovei, cu batalii crancene, povestea pleaca de la razboinicii lui Ginghis Han si merge pana la ostenii nepotului lui Stefan cel Mare.
Autoritatile locale au descoperit o monografie a comunei Helesteni, din anii '70, in care sunt mentionate o serie de aspecte ale istoriei locurilor ce merg pana la 1400. "Toate au un inceput... Aici, unde a fost descoperit monumentul din piatra, suntem in partea de Rasarit a comunei Hetesteni, in satul Movileni si pe tarlaua "La Bolovan". Aici, pe plaiurile noastre, au fost vremuri grele inca din cele mai vechi timpuri... Acum cativa ani am dat peste o monografie a locurilor, din greseala, la un cetatean, unde am gasit date importante din trecut. Sunt o serie de lucruri interesante si, in baza lor, am luat legatura cu domnul profesor Vasile Cotiuga de la Universitatea din Iasi. Aceasta legenda cu fiul lui Ginghis Han care ar fi murit intr-o balalie si ar fi fost ingropat sub aceasta piatra, s-a transmis pe cale orala de cateva sute de ani. De precizat ca piatra funerara a fost mutata din locul ei originar in perioada comunista, undeva prin  anii '70. Am mai gasit date ca domnitorul Stefanita Voda ar fi dus o batalie pe aceste plaiuri, batalie pe care a castigat-o, iar capetenia tatarilor cu care s-a luptat ar fi fost ingropata la noi...", spera Constantin Hira, primarul comunei Helesteni. 
Un moment de rascruce
Pentru multi ar putea parea un lucru fantezist si greu de crezut, pe alocuri, chiar imposibil insa, pentru helesteni, aceasta descoperire ar putea insemna un moment de rascruce. "Ideea este ca noi ne dorim sa stim si sa adunam cat mai multe informatii despre trecuturile locului si ale helestenilor. Atestarile documentare ale comunei ajung pana la 1400 sau la 1500, lucru ce arata ca suntem foarte vechi pe aceste meleaguri. Eu, ca primar, consider ca realizarile culturale si spirituale sunt cele care vor dainui peste timp... Ar fi bine sa se adevereasa si legenda ca aici este ingropat un razboinic a lui Ginghis Han, ar fi ceva extraordinar pentru toata lumea, pentru zona... Nu se stie niciodata unde se va ajunge de la aceasta descoperire", spera primarul Hira. Acesta este omul de la care pleaca aceasta initiativa si care poate aduce o contributie importanta la istoria Moldovei. Cu toate acestea, pana nu vor face investigatii la fata locului si nu va fi descifrata inscripita de pe piatra de mormant, istoricii nu se pot ponunta cu privire la aceasta descoperire arheologica. 
Visul american si traditiile populare care se uita
Pata de culoare a intregii povesti fabuloase de la Helesteni este completata de faptul ca tanarul profesor Alin Rus, venit tocmai din zona Hundeoarei, face cercetari antropologice si etnografice, inca din anul 2009, in zonele satelor dintre Targu Frumos si Pascani. Asta, cu atat mai mult cu cat el, plecat de sase ani in Statele Unite ale Americii (SUA), a devenit lector la celebra universitate AMHERST din Massachusetts si preda la alte doua facultati din acest stat. "Eu am venit in aceste locuri fiind interesat de faimoasa "Batalie de la Ruginoasa", plecand de la faptul ca media prezenta evenimentul intr-o maniera gresita si denaturata. Am filmat batalia, in anul 2009 de Craciun, si m-am intalnit cu colegii mei de la Asociatia ORMA din Cluj-Napoca. Apoi, ei m-au indrumat catre Helesteni unde, pe 31 decembrie 2009, am descoperit traditii deosebite in curtea primariei. Astfel, istoria mea legata de aceasta cercetare a pornit de la fapul ca mi-am propus sa fac lumina in aceasta zona. Doream, ca filolog, sa cercetez si lucruri ce tin de folclor pornind de la o harta cu obiceiurile si traditiile din zona Targu Frumos si Pascani. La Helesteni am vazut jocul cerbului, calutii, jocul caprei si mi-au placut foarte mult... Si aceasta descoperiea a pietrei de mormant este extrordinara, atat din punct de vedere material, cat si spiritual si sunt relevate lucruri extrem de interesante despre istoria veche a locurilor", sustine Aln Rus.  
Batranii care se pierd si migratia tinerilor 
Cercetatorul avertizeaza asupra pericolului ca traditiile populare originale si stravechi ale poporului roman sa fie date uitarii si sa se piarda in negura timpului din cauza migratiei tinerilor pentru a munci in alte tari si datorita faptului ca majoritatea batranilor din satele judetului mor. Mai mult, acesta este nemultumit de faptul ca, desi a incercat sa obtina finantare pentru activitatea sa stiintifica din partea autoritatilor de la Bucuresti a fost refuzat. Tot americanii l-au ajutat si i-au oferit sustinerea financiara pentru a aduna informatii pentru promovarea patrimoniului cultural spiritual al romanilor. 
"Vreau sa va spun ca, in timpul cercetarilor mele, l-am cunoscut si pe domnul primar Hira, care ma ajuta foarte mult pentru promovarea patromoniului material si spiritual din comuna Helesteni. Eu sunt, acum, la al II-lea doctorat in cadrul universitatii americane din Massachusetts. Acesta are ca tema studierea si adunarea informatiilor axate pe traditiile si valorile noastre autohtone. Eu am aplicat ca cercetator in Antropologia Culturala si in Romania la Institutul Cultural din Bucuresti dar si la alte organizatii pentru obtinerea de granturi cu proiectul meu insa, spre surprinderea si mahnirea mea, toate mi-au fost refuzate. Surprinzator, am primit sprijin de la o asociatie americana, cea care imi finanteaza munca. Mai exact, studiez cum migratiile din satele judetului Iasi, datorita conditiilor economice dificile, afecteaza patrimoniul cultural al romanilor. Tinerii pleaca, tocmai cei care sunt populatia activa iar batranii, din ce in ce mai putini nu mai au cui sa le transmita obiceiurile sau legendele din trecut. Din pacate, conform studiului, plecand atat de multi oameni in strainatate, tocmai traditiile noastre se pierd. Ca un exemplu, deja nu se mai fac faimoasele jocuri ale caprei, caiutii... Batranii se pierd si odata cu ei traditia culturala ancestrala se rupe si riscam sa ramanem fara trecut", avertizeaza Alin Rus. 
Ginghis Han - conducatorul mongol care a creat un mare imperiu 
Ginghis Han sau Temüügin (Intemeietorul) a fost unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile: a cucerit o mare parte din Asia, punand bazele marelui Imperiu Mongol, personalitatea lui fiind comparata cu cea a lui Alexandru cel Mare. In anul 1206, la 42 ani si dupa o campanie militara impotriva unor triburi din estul Mongoliei, seful militar Ginghis Han devine "mare conducator" (1206-1227) si hagan (hanul hanilor), sub numele de Ginghis, al unei populatii vorbitoare de dialecte mongole si turcesti. Ginghis a unit triburile mongole si a reusit sa ocupe cu ostile sale teritorii vaste, spre est, pana la Marea Chinei, si spre vest pana la Marea Caspica. Pentru administrarea acestui imperiu urias, Ginghis Han a emis decretele necesare sub forma de texte de lege. Dupa moartea sa, imperiul a fost impartit intre fii lui si extins in continuare, timp de doua generatii, dupa care marea formatiune statala s-a dezmembrat. Pe de alta parte, cel supranumit Intemeietorul era convis ca supravietuirea in stepele Asiei era posibila numai prin unirea triburilor. Urmareste atingerea acestui scop prin viclenie, dar si cu ajutorul diplomatiei, castigandu-si aliati si eliminandu-si adversarii. Inca din anul 1190, triburile mongole erau unite sub conducerea lui Temüügin, moment in care incepe supunerea altor popoare din stepele Orientului Indepartat. Ginghis Han le promitea prada bogata in razboaiele care aveau sa urmeze. In 1201 si-a infrant rivalul Gurhan Geamuha, care ii era frate de cruce. Potrivit unor izvoare, Ginghis Han i-ar fi dat fiului sau Öghedei in 1240 "Istoria secreta a mongolilor", un amestec de cronica si de legenda. Totusi, se pare ca aceasta cronica ar fost intocmita de Öghedei insusi. Manuscrisul contine relatari din viata lui Ginghis Han si putea fi citit numai de membri ai familiei hanului. Documentul original a disparut pentru totdeauna. Abia in 1866 au fost descoperite intr-o biblioteca chineza fragmente transcrise din documentul original. 
Stefanita Voda, nepotul marelui domnitor Stefan cel Mare 
Stefan al IV-lea sau Stefanita Voda cel Tanar a fost domnitor al Moldovei intre 20 aprilie 1517 si 14 ianuarie 1527. El este fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb si nepotul  marelui domnitor Stefan cel Mare. Si-a petrecut tineretea in Polonia, Crimeea, Germania si la Constantinopol, unde, ocupandu-se de comertul cu pietre pretioase a facut avere. Din aceasta a platit Portii 220.000 ducati pentru a urca pe tronul Moldovei. Cunoscand limbile polona, turca, latina, germana, greaca, tatara si armeana, a fost una din cele mai interesante figuri dintre domnitorii moldoveni. Grigore Ureche aprecia ca "ar fi putut sa fie un mare conducator si a altor tari romanesti", aluzie la visul de unire al celor trei tari romanesti care incoltise deja la cronicarii vremii. Exista si varianta urcarii sale pe tron la varsta de doar 11 ani. Fiind minor, tara era condusa de Divan, in fruntea caruia se afla hatmanul Luca Arbore, Moldova fiind inchinata turcilor. Cu toate acestea, la 1518, Stefanita incheie un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor. In acelasi an, tatarii intra in Moldova, dar sunt infranti de Stefanita, care primeste ajutor si de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru langa targul Serbanca. Totusi, a stricat relatiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat sa-i dea una din fete de sotie. Hatmanul Luca Arbore, voind sa fie si pe mai departe in relatii bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru aceasta fapta, Stefanita ii ucide pe hatman si pe cei doi fii ai sai. Boierii se rascoala impotriva lui insa, rascoala a fost innabusita si multi boieri au fost ucisi. Cu toate acestea, domnitorul Moldovei ataca si infrange o armata turcesca condusa de Tassa-Pasa ce se refugiase in Moldova, respinsa fiind de polonezi si ia o prada bogata. Din cauza orgoliului sau nemasurat, bunele relatii cu polonezii nu au mai putut fi restabilite. Din acest motiv, se crede ca nobilii de la curtea poloneza, care se temeau ca Stefanita s-ar putea alia cu turcii, au pus-o pe insasi sotia lui sa-l otraveasca, la 14 ianuarie 1527. Moare la Hotin si este inmormantat la Manastirea Putna.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Piatra_de_mormant_(5)_1
descoperire istoria moldovei ginghis han
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2462 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012711 (s)