News Flash:

Despotismul luminat in spatiul romanesc

17 Ianuarie 2014
3038 Vizualizari | 0 Comentarii
Este o formula politica prin care se incearca adaptarea institutiilor feudale la dezvoltarea social-economica si impacarea lor cu noile forte sociale, cu burghezia mai ales, se incerca, intr-un cuvant, modernizarea edificiului social existent. Astfel se spera ca vor fi evitate, prin efectuarea unor reforme, rasturnarile revolutionare violente si radicale. Formula era aplicabila indeosebi in statele cu o economie capitalista slaba si in consecinta dispunand de o burghezie redusa numeric incapabila sa-si asume puterea politica.
Schimbarea - in sensul innoirii - este totusi de neevitat dar ea trebuie guvernata de ratiune, controlata, administrata, de sus in jos, treptat, pe cale reformista.
Prima si cea mai importanta schimbare impusa de Lumini, care le va determina apoi si pe celelalte, a fost in planul teoretic, in planul ideilor: s-a modificat chiar conceptia despre stat si monarh. Acesta nu mai guverneaza cu putere deplina in numele dreptului divin ci a dreptului natural si a contractului social. In consecinta aceasta putere nelimitata de care dispune trebuie sa o exercite in scopul fericirii supusilor care i-au si incredintat-o.
Prin urmare monarhul si implicit statul cu forta institutiilor sale trebuie sa se implice in toate sectoarele vietii social-economice, in tot si in toate. Este dator sa inlature toate piedicile ce stau in calea dezvoltarii economice (particularismele feudale, monopoluri, legi invechite, imunitati etc.). 
De aici interesul pentru clasele producatoare, pentru taranime cu deosebire si amestecul statului chiar in reglementarea unor raporturi sociale, intre stapani si supusi, intre stapani si iobagi. 
Sarcinile iobagesti au fost si ele reglementate si stipulate in legi scrise pentru a nu putea fi extinse abuziv. Se deschide pentru taran si calea spre instantele judecatoresti pentru a putea face apel impotriva constrangerilor ilegale, instante apartinand justitiei de stat care elimina justitia feudala de pana atunci. 
Au existat chiar proiecte, urmate de fapte, privind eliberarea taranilor din iobagie fapt prin care se urmarea eliminarea unor tensiuni sociale dar mai ales o crestere a productiei economice. Taranul are acum si valoare politica pentru ca el poate fi folosit, in caz de nevoie pentru a constrange nobilimea la fidelitate fata de monarh. 
Pe de alta parte statul care cheltuie sume uriase chiar prin propriul aparat functionaresc tot mai extins este preocupat de identificarea unor noi surse de venituri si in acest efort se inscrie si tentativele repetate de a impune acele categorii pana atunci scutite, neimpozabile, nobilimea deci.
Statul omniprezent subordoneaza totul intereselor sale, scoala si biserica amandoua canale formative pentru a turna in tiparul dorit supusii deci cu atat mai utile in opera reformista. Ele sunt interpretate ca probleme politice si numai in plan secundar ca probleme culturale, spirituale.
Pentru a contribui la unitatea imperiului se introduce, peste tot, ca limba oficiala, limba germana.
Reformele scolare urmaresc acelasi lucru avand drept scop crearea unui tip de cetatean turnat in tiparul conceput de absolutismul luminat, acelasi peste tot in imperiu: un cetatean productiv, instruit la un nivel corespunzator, bun contribuabil si, la nevoie, bun soldat. Acest cetatean, cu aceleasi atribute, „produs” peste tot ar fi dat unitate acestui imperiu atat de neomogen. In consecinta, manualele si programele scolare erau identice sau principial identice. Invatamantul primar devenea gratuit.
Domeniul cel mai important al reformelor era, desigur, cel social, al raporturilor sociale dintre nobilime si iobagime. Imparatul a fost preocupat mai ales de: impunerea nobilimii si reglementarea sarcinilor taranimii. Impunerea nobilimi, in ciuda amenintarilor nu a reusit. In cea de-a doua, rezultatele au fost mai semnificative.
In 1783 s-a dispus ca orice iobag sa se poata casatori, invata si practica meserii, a dispune de proprietatea sa cum crede de cuviinta si fara aprobarea stapanului. El nu putea fi mutat de pe sesia sa sau in alt sat iar in cazul in care se produc abuzuri, taranii vor fi aparati in instante din oficiu de catre avocatul comitatului. Acest document a stat la baza patentei de desfiintare a iobagiei din 1785.
Iosefinismul nu tintea la desfiintarea raporturilor feudale ci numai la reformarea lor, conditii in care reformele se aplicau cu greutate iar nobilimea avea posibilitatea rezistentei. Razboiul cu turcii (1788-1791) apoi cel cu Franta revolutionara au diminuat forta reformismului monarhic austriac. In ajunul mortii sale, presiunea nobiliara si dificultatile externe, il determina pe Iosif II sa anuleze reformele dar nu si edictul de toleranta si decretele referitoare la iobagie.

Vezi si Schimbarea la fata a Romaniei in urma reformelor lui Cuza  
Desi a fost cea mai radicala varianta a despotismului luminat, iosefinismul a esuat in mare parte pentru ca nu a avut nici supletea necesara si nici timpul pentru a se impune. La nobilime a provocat mai multa teama decat era cazul iar la tarani mai multe sperante, starnind deci la unii ostilitate, dezamagire la ceilalti.
In Transilvania, iosefinismul a provocat o resolidarizare a celor interesati de mentinerea sistemului triunghiular.
Pe plan european, iosefinismul fusese depasit de revolutia franceza totusi el a creat un precedent, a demonstrat supusilor ca indreptarile erau posibile. Consecinte extrem de importante a avut mai ales pentru romani. In general, Luminile veneau in favoarea celor asupriti, cu atat mai mult iosefinismul, ceea ce inseamna ca el ii favoriza pe romanii aflati in conditia cea mai nedreptatita.
Edictul de toleranta, de pilda, nu aducea nimic nou pentru religiile recepte dar pentru romanii ortodocsi, da. Ortodoxia este acum, implicit, recunoscuta ca fiind egala. In plus scaunul episcopiei ortodoxe din Ardeal, vacant, este ocupat si subordonat ierarhiei bisericesti sarbe dar numai in chestiunile spirituale. Privilegiile ilire nu se extind si in Transilvania. Masurile luate pe Pamantul Craiesc ii ajuta de asemenea pe romani caci ele negau, in primul rand, pretentia de iobagire a lor. 
Reformele din invatamant au determinat crearea unui sistem romanesc de invatamant si au deschis posibilitatea de instruire inclusiv pentru copii de iobagi. Acest amestec al statului in tot si in toate reglementand si supraveghind apoi modul in care se aplica aceste reglementari, poarta numele de etatism.
Primele semnale cu privire la conceptia Iluminista despre stat si monarh si implicarea lor intr-o vasta, atotcuprinzatoare opera reformista, sunt mentionate inca din vremea imparatesei Maria Tereza dar apogeul va fi atins in vremea domniei fiului ei, Iosif II. Acesta a fost insa mai intai asociat la domnie, coregent, si in aceasta calitate a reusit sa dinamizeze reformele in imperiu. 
Evident reformele au avut o puternica opozitie din partea cercurilor nobiliare reprezentante ale vechiului regim. In aceasta confruntare se vor dovedi atat limitele noii conceptii dar se vor identifica cu mai multa precizie si adversarii schimbarilor modernizatoare. Nobilimea se impotrivea furibund tentativelor de a o impozita vazand in exceptarea de care se bucura insasi simbolul nobilitatii sale, ceea ce o deosebeste evident de ceilalti, de ne-nobili. Nobilimea se va impotrivi si ameliorarii starii taranilor. Rezistenta nobiliara in fata reformelor introduse de monarhia luminata se va retrage mai spre periferie, in teritoriu, la nivelul comitatelor. 
In consecinta, sesizand, acest lucru, imparatul descarca de puteri reale asa numitele institutii „constitutionale” care veneau dinspre feudalism. Dietele, de pilda, sunt tot mai rar convocate, uneori cu pauze de mai multi ani, Congregatiile comitatense sunt limitate in atributii. Guvernarea se va face prin decrete si prin imensul aparat birocratic imperial.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

formula politica burghezie monarhul iobagie transilvania
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1769 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018733 (s)