News Flash:

Dinastia Arpadiana intre secolele al IX-lea–al X-lea

14 Ianuarie 2015
1262 Vizualizari | 0 Comentarii
Dinastia Arpadiana a fost prima dinastie domnitoare a Regatului Ungariei, ai carei membri au domnit intre 1001-1301. Dinastia isi are denumirea de la capetenia Árpád, liderul federatiei triburilor maghiare la momentul stabilirii acestora in Campia Panonica, in preajma anului 895.

Primul membru al dinastiei mentionate de o sursa contemporana a fost Álmos. Imparatul bizantin Constantin al VII-lea scria in De Administrando Imperio ca Álmos a fost primul mare principe al federatiei celor sapte triburi maghiare (megas Turkias arkhon; Turcia avand in acest context sensul Ungaria).
Álmos ii era subordonat hanului hazarilor, insa in 862 federatia triburilor unguresti se separase de hanatul Hazaria. Istoricii presupun ca Álmos a fost fie liderul spiritual al federatiei tribale, cu titlul kende sau kündü, fie comandantul militar suprem, cu titlul djilas sau iula (maghiarizat gyula).

In preajma anului 895, in timp ce partea razboinica a populatiei se afla in campanii de prada in Europa de vest, populatia ramasa in Ucraina a fost atacata de pecenegi. Aceasta a fost cauza care a determinat triburile unguresti sa se stramute, impreuna cu segmente de populatie slava, in Pannonia si campia Tisei. Moartea lui Álmos a fost probabil sacrificiu ritual atestat la popoarele stepei cand liderul tribal isi pierdea autoritatea politica, lui Almos urmandu-i la conducere fiul, Árpád.

Vezi si Dinastia Severilor

Triburile unguresti au ocupat Pannonia si campia Tisei treptat intre 895 si 907. Intre 899 si 970, ungurii au efectuat incursiuni de jaf in Italia, Germania, Franta si Spania si in provincii ale Imperiului Bizantin. Asemenea activitati au continuat in vest pana la batalia de la Lechfeld (955), de langa Augsburg, unde o ostire germana, condusa de Otto, regele germanilor, a zdrobit oastea ungureasca; incursiunile de jaf de pe teritoriul Imperiului Bizantin s-au oprit abia 15 ani mai tarziu, in 970.

Vezi si Originile dinastiei Caroligiene

Incepand cu 917, ungurii au intreprins raiduri in mai multe teritorii, simultan ceea ce probabil a cauzat o slabire a unitatii federatiei triburilor. Sursele atesta existenta a cel putin trei (poate chiar cinci) triburi in cadrul federatiei, dintre care doar unul era condus direct de familia lui Árpád.

Numarul triburilor in cronica imparatului Constantin si in cronicile ungare vechi este mai mare (sapte triburi si trei triburi hazare care reprezentau avangarda militara a confederatiei).

Lista principilor ungurilor din prima jumatate a secolului al IX-lea este incompleta, ceea ce ar putea fi un semn al lipsei unei conduceri centralizate in cadrul federatiei tribale.
Cronicile medievale mentioneaza ca principelui Árpád i-a urmat fiul Zoltán, dar sursele contemporane fac referire doar la marele principe Fajsz (in jurul anului 950). Dupa infrangerea de pe malul raului Lech din Germania, principele Taksony (circa 955-inainte de 972) a adoptat o politica de izolare fata de tarile din vestice, in contrast cu fiul sau, Géza (sau Geysa, Geici) (inainte de 972–997), care ar fi trimis emisari la imparatul Otto I in 973.

Géza a fost botezat in 972 si desi nu a devenit niciodata crestin convins, noua religie a inceput sa se raspandeasca printre unguri in timpul domniei sale. A reusit sa-si intinda dominatia asupra teritoriilor de la vest de Dunare si de Hron, dar unele tinuturi din campia Tisei au ramas sub conducerea liderilor regionali.

Lui Géza i-a urmat fiul Stefan (inainte de botezul catolic il chema Vajk), crestin convins. Stefan a infrant revolta anticatolica a rudei sale, Koppány, care revendica mostenirea lui Géza pe baza traditiei unguresti a mostenirii fratelui mai mic. La infrangerea rivalului a contribuit o forta germana, multumita relatiei pe care o avea sotia sa, Gisella de Bavaria.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

dinastia arpadiana dinastie domnitoare regatului ungariei dinastiei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2282 (s) | 34 queries | Mysql time :0.081462 (s)