News Flash:

Dinastia Comnen si sfarsitul Imperiului Bizantin

29 Ianuarie 2014
2110 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6541 RON (-0.0031)
USD: 4.0032 RON (+0.0347)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Dupa infrangerea de la Manzikert o refacere partiala a puterii imperiului a fost posibila in timpul domniei imparatilor din dinastia Comnen. Primul imparat al dinastiei a fost Alexios I Comnen, viata si realizarile lui fiind descrise de fiica sa, Ana Comnena, in lucrarea Alexiada. Imparatul a inceput sa refaca armata bazandu-se pe sistemul donatiilor feudale (pronoia) si a eliberat o parte dintre teritoriile cucerite de turcii selgiucizi. Eforturile lui pentru formarea unei aliante cu Occidentul s-au materializat in declansarea primei Cruciade, care i-au permis sa recapete controlul asupra Niceii. Urmatoarele cruciade au dovedit un caracter din ce in ce mai controversat.
Vezi si Iata cand s-a sfarsit ANTICHITATEA si cand a inceput EVUL MEDIU
Desi nepotul lui Alexios, Manuel I Comnen, a fost un prieten al cruciatilor, nici una dintre parti nu a putut uita excomunicarea reciproca, iar bizantinii au inceput sa devina din ce in ce mai suspiciosi cu privire la intentiile cruciatilor romano-catolici, care traversau neincetat teritoriul imperial. Desi cei trei imparati ai dinastiei Comnen ar fi putut alunga turcii depasiti numeric, nu a fost niciodata in interesul lor sa faca asa ceva, deoarece recucerirea Anatoliei ar fi insemnat impartirea puterii imperiale intr-o mai mare masura cu aristocratii latifundiari, ceea ce ar fi micsorat puterea centrala. Pe termen lung, ar fi salvat imperiul, dar recucerirea intregii Anatolii nu a fost in interesul familiei Comnen.
Germanii din Sfantul Imperiu Roman si normanzii din Sicilia si Italia au continuat sa atace imperiul in secolele al XI-lea si al XII-lea. Orasele-stat italiene, carora Alexios le acordase privilegii comerciale in Constantinopol, au devenit tinta sentimentelor antioccidentale. Venetienii erau cei mai putini iubiti, desi corabiile lor erau baza flotei bizantine. Turcii selgiucizi au ramas o amenintare continua, bizantinii condusi de imparatul Manuel fiind infranti in batalia de la Myriokephalon, in 1176.
Vezi si Patru curiozitati despre vechii romani
Dupa moartea lui Manuel I, imperiul a reintrat in declin. La cinci ani de la moartea sa, Isaac II Anghelos, un stranepot al lui Alexios I, a preluat tronul. Insa imperiul era prea slabit: Regatul Maghiar ocupa Croatia si Dalmatia, Serbia se declara independenta, iar in 1186, doi frati, Asan si Petru, se rascoala impotriva imperiului si creeaza Al Doilea Tarat Bulgar. In Cipru, Isaac Comnen, stranepotul lui Ioan II, se declara, de asemenea, independent, iar in Orient, imperiul cade sub loviturile turcilor selgiucizi. Nici la Constantinopol situatia nu era mai roz. In 1195, fratele lui Isaac II preia tronul. Insa Isaac cere ajutorul venetienilor, care, mai intai, ii inscauneaza fiul, iar apoi cuceresc Constantinopolul.
Frederic Barbarossa a incercat sa cucereasca Imperiul Bizantin in timpul celei de-a treia Cruciade, dar efectul cel mai devastator l-a avut a patra Cruciada. Desi scopul declarat a acestei cruciade era cucerirea Egiptului, venetienii au preluat controlul expeditiei si, datorita influentei lor, cruciatii au cucerit Constantinopolul, in 1204. Unul din conducatorii cruciadei, Baldovin de Flandra, a fost numit imparat al Imperiului Latin de Constantinopol, un regat feudal efemer, dar care a slabit grav Imperiul Bizantin. In tot acest timp, Regatul Sarb a devenit din ce in ce mai puternic, reusind sa cucereasca noi teritorii si formand Imperiul Sarb in 1346.
Dupa 1204, unele familii au reusit sa se refugieze in diferite parti ale imperiului:Familia Comnen, care inca pretindea tronul, s-a refugiat in Trapezunt, unde, cu ajutorul Georgiei, a cucerit mai toata coasta Marii Negre din Anatolia; familia Ducas a ajuns in Epir, unde a creat Despotatul Epirului, care, in timp, va fi cucerit de sarbi, bizantini, influentat de latini si, in cele din urma, ocupat de otomani; familia Lascaris a ajuns la Niceea, recuperand ce mai ramasese din Asia Mica, si, in 1261, a reocupat Imperiul Latin, redevenit Bizant. Insa noul imperiu, dand prea multa importanta provinciilor europene, in conditiile in care provinciile asiatice ar fi trebuit sa fie principala preocupare, a pierdut, in timp, toate provinciile: cele asiatice in favoarea otomanilor, iar cele europene in favoarea sarbilor, bulgarilor si cruciatilor. Pentru o perioada, imperiul a supravietuit numai datorita faptului ca musulmanii erau prea divizati pentru a organiza un atac cu sorti de izbanda. Atunci insa cand acest lucru s-a schimbat, Imperiul Otoman a cucerit tot teritoriul bizantin, cu exceptia unui numar de orase portuare.
Pe langa coloniile din Creta, Naxos si Eubeea, venetienii au creat si unele state latine, la inceput dependente de Imperiul Latin, precum Principatul de Ahaia sau Ducatul Atenei. Aceste state nu au fost recucerite de Imperiul Bizantin, chiar daca a incercat de mai multe ori.
Bizantinii au cerut ajutorul occidentalilor, dar acest lucru a fost acordat numai in schimbul reunificarii bisericilor. Reunificarea bisericilor a fost legiferata, dar simplii cetateni ortodocsi nu au fost de acord cu acceptarea romano-catolicismului. Au sosit in ajutor un numar de mercenari, dar multe puteri occidentale au preferat sa lase Bizantul sa moara si nu au facut nimic sa-i impiedice pe otomani sa cucereasca ultimele teritorii independente.
Constantinopolul a fost considerat, la inceput, un obiectiv prea greu de cucerit, dar, odata cu aparitia tunurilor, zidurile, care fusesera scutul inexpugnabil al orasului timp de 1000 de ani, nu au mai oferit o aparare corespunzatoare impotriva atacatorilor otomani. Sultanul Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul in 29 mai 1453, dupa un asediu de doua luni. Ultimul imparat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul, a fost ultima oara vazut in viata intrand in lupta alaturi de civilii care aparau meterezele orasului. Mehmed al II-lea a cucerit, de asemenea, Despotatul Moreii, fosta colonie bizantina, in 1460 si Imperiul din Trapezunt (1461).
Mehmed si mostenitorii lui au continuat sa se considere adevaratii mostenitori ai Imperiului Bizantin, pana la disparitia Imperiului Otoman de la inceputul secolului al XX-lea.
Intre timp, rolul imparatului ca patron al bisericii ortodoxe a fost asumat de Marele Duce al Moscovei, Ivan al III-lea. Nepotul sau, Ivan al IV-lea, a devenit primul tar. Succesorii lor au acreditat ideea ca Moscova era mostenitoarea de drept a Romei si Constantinopolului, ca A Treia Roma. Aceasta a fost o idee calauzitoare in toata politica externa si in actiunile militare ale Imperiului Rus, pana la disparitia sa la inceputul secolului al XX-lea.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

infrangerea manzikert dinastia comnen ana comnena alexiada occidentul
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1722 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013155 (s)