News Flash:

Distrugerea taranimii romanesti si planurile economice ale celui de-al Treilea Reich!

9 Aprilie 2015
546 Vizualizari | 0 Comentarii
Politica actuala de reforma a statului, al carei obiectiv este distrugerea taranimii, poate sa aibe la baza planurile economice ale celui de-al Treilea Reich. Ministrul nazist al Agriculturii, Backe, si Institutul de Analiza Stiintifica a Muncii a Frontului Muncitoresc german au conceput in 1941 modelul de cooperare si colaborare cu hinterlandul german, cum numeau sud-estul Europei.

In realizarea planurilor de subordonare economica a acestei regiuni, autorii considerau ca ar avea de trecut urmatoarele obstacole majore: „Mentalitatea acestei populatii si lipsa de intelegere. Asa se explica lipsa de interes de a produce dincolo de nevoia subzistentiala de alimente…”. Expertul german in agricultura Franges sugera o noua impartire a terenurilor agricole pentru monoculturi de soia, hamei si plante furajere. Desfiintarea agriculturii de subzistenta a fost considerata cel mai important pas. In cadrul acestei restructurari agricole, expertii nazisti considerau ca Romania ar avea, luand in considerare suprafata arabila, o suprapopulatie rurala care ar impiedica aceste planuri.

Vezi si Conditia robilor, intermediara intre iobagie si sclavie

In 1940, expertii germani Seraphim si Franges estimau ca suprapopulatia de „tarani mancai” (bäureliche Esser) a Romaniei ar fi de aproximativ 40 la suta. Solutia consta in mobilizarea acestor tarani ca forta de munca ieftina in Germania. Am putea crede ca originea etimologica a numelui expertului german Franges provine de la termenul latin al capsunii – „frangaria”. Astazi, numele sau ne trimite inevitabil cu gandul la termenul de „capsunari”, ce defineste muncitorii de pe plantatiile vest-europene, pentru care acasa nu s-au mai gasit locuri de munca. O alta solutie propusa de expertii nazisti viza formarea de suprafete agricole mari, prin reforme politice. O analiza a mult laudatei lozinci de impartire a muncii intre Germania si tarile din est, arata ca Germania nici pe departe nu intentiona ca tarile rasaritene sa ajunga la un nivel de trai comparabil cu cel german. Delegatul pentru planul de patru ani a lui Göring, Kehrl, nota, in 1941, urmatoarele: „In marele spatiu economic, muncitorii germani pot presta doar cea mai bine platita munca. Produsele care nu indeplinesc aceste conditii trebuie lasate pe mainile popoarele de la marginea Europei. Vom culege pentru muncitorii germani doar ce e mai bun din productia industriala europeana”.

Expertul nazist preciza ca, in niciun caz, Germania nu are voie sa tolereze o dezvoltare industriala in Romania, deoarece ar fi in defavoarea surplusului de produse germane. Succesul Romaniei consta intr-o dezvoltare agricola in domeniul monoculturii de plante non-alimentare, a carei plusvaloare sa fie consumata pentru produse germane. Rudolf Kratz, delegatul german pe langa prefectul Berlinului la Viena, afirma, ca recomandare generala: „A duce o politica coloniala in domeniul agro-politic inseamna sa procedam precum au procedat turcii cu sute de ani in urma: sa scoatem din tara cele de care popoarele pot fi private fara a le saraci cu totul”.

Vezi si Agricultura romaneasca dupa al Doilea Razboi Mondial

Ulrich von Hassell, fost ambasador german in Iugoslavia, in anii 1930, si membru marcant al celei mai influente organizatii economice germane, MWT (Tag-ul economic central european), propunea in 1940 ca in tarile din sud-estul Europei sa fie permise pe plan industrial doar urmatoarele domenii: exploatarea minereurilor, industria moraritului, industria textila, industria silvica, forestiera, prelucrarea lemnului si productia de produse de consum, care nu solicita mana de lucru calificata. Oricare alta industrie trebuia evitata. Sub nicio forma, preciza Seraphim, directorul Institului Est-European din Breslau in 1941, nu trebuie ca Germania sa accepte dezvoltarea industriei electrotehnice si mecanice in sud-estul Europei. Materia prmia a hinterlandului trebuie prelucrata doar de industria germana si nu la sursa, scrie ziarulnatiunea.ro.

Expertii Societatii de Studii Sud-Est europene SOEG au concluzionat in 1942 ca, pentru interesele industriei germane, este mai indicat sa se pastreze suveranitatea statelor sud-est europene, deoarece ar fi mai usor de dezindustrializat economia, de implementat diferite poltiici etc. fara lezarea mandriei nationale a acestor state. Aceste state trebuiau cucerite pe cale pasnica, deoarece daca nu ar mai fi fost suverane ar fi putut fi afectate investitiile si creditorii non-germani. Un Guvern servil, ca cel din zilele noastre, care – dupa cum spunea reprezentantul Romaniei la FMI, economistul Mihai Tanasescu – pentru a atrage banii institutiei financiare, calca pe spinarea saracilor si ii sacrifica pe pensionari si bolnavi, aplica si aceasta ultima recomandare a expertilor germani amintiti mai sus. Regimul vamal de dupa 1989, care a facilitat, alaturi de o politica necoordonata sau poate chiar bine instrumentata de marile puteri ale Europei, dezindustriliazarea Romaniei, desfintarea industriei mecanice, electrotehnice si agroalimentare ca si destructurarea agriculturii, au creat conditiile preliminarii pentru realizarea planurilor economice ale celui de al Treilea Reich.

Poate ar trebui sa ne intrebam daca nu traim un „deja vu” ori o inspaimantatoare continuitate.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

politica actuala ministrul nazist romania germani seraphim franges
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2184 (s) | 23 queries | Mysql time :0.069970 (s)