News Flash:

Diversiunea carlista din 16 februarie 1933

9 Octombrie 2013
853 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa lovitura de stat de la acea data, este inlaturata regenta si la tron este adus din strainatatate printul Carol Caraiman (care pentru o femeie dezertase de la unitatea militara pe care o conducea in timpul primului razboi mondial ). Isi aduce cu el si pe metresa sa, Elena Lupescu (Esthera Wolff), desi jurase in fata lui Iuliu Maniu ca nu o va duce in tara. Iuliu Maniu, vazind ca a fost mintit, demisioneaza din functia de prim -ministru. Atit presa cit si majoritatea clasei politice dezaproba gestul lui Carol, iar acesta trebuia sa gaseasca ceva care sa puna pumnul in gura presei, iar discutiile din jurul mizeriilor lui sa fie mutate in alta parte. Si a reusit foarte repede, secondat de catre oamenii sai, partasi la faradelegi: Armand Calinescu , un cal troian carlist in interiorul PNT-ului, secondat de catre sadicul general Gavrila Marinescu, scrie ziarulnatiunea.ro.
Carol si complicii sai gasesc ca pericolul comunist urmareste dezmembrarea statului national unitar roman abia creat si se pregatesc premizele decretarii starii de asediu. Iata ce spunea Armand Calinescu: ,,Fara starea de asediu nu mai puteam stapini nici uneltirile comuniste, nici miscarea anticarlista a lui Fortu. Pe de alta parte, se va putea intocmi in liniste bugetul tarii…” Trebuia gasit doar focarul si acesta, in conditiile crizei economice si al curbelor de sacrificiu, este gasit foarte repede: Atelierele CFR Grivita
Reducerea salariilor bugetarilor cu zece la suta a afectat profund si atelierele CFR Grivita despre care G.G. Mironescu, ministrul de interne, spunea in 16 februarie 1933 in plenul Adunarii Deputatilor: „Aceste ateliere au avut nefericirea de a fi fost in trecut nu numai rau administrate, dar si incorect administrate.” In 2 februarie incepe revolta printr-o greva, iar o delegatie muncitoreasca cere audienta la Eduard Mitro, ministrul comunicatiilor. Acesta le accepta revendicarile cu scopul de a-i duce pe muncitori cu vorba pina la proclamarea starii de asediu si declansarea represiunii.
In timp ce ministrul Comunicatiilor negocia cu grevistii, Parlamentul, la insistentele subsecretarului de stat de la interne, Armand Calinescu, lucra de zor la un Proiect de Lege prin care se putea pune in aplicare starea de asediu. Senatul dezbate proiectul incepind cu ora 0.30, iar dimineata, la ora 2.00, il voteaza. Pentru ca legea sa intre in vigoare, Monitorul Oficial lucreaza non –stop, astfel ca in dimineata de 4 februarie legea intra in vigoare. Urmeaza un simplu scenariu si represiunea putea incepe.
Se anunta anularea intelegerilor din 2 februarie si se opereaza arestari in rindul participantilor la greva. Cartierul Grivita este in fierbere, o ceata de huligani se deda la acte de vandalism, iar in noaptea de 14 spre 15 februarie se opereaza noi arestari. In dimineata de 15 februarie este declarata o noua greva si 8.000 de muncitori ocupa atelierele. Sirena trasa de muncitorul Constantin Negrea (si nu de Vasile Roaita) suna fara incetare. In jurul atelierelor sunt masate unitati militare si sunt postate citeva mitraliere in pozitie de tragere. Seara, in cartierul Grivita, au loc noi acte de vandalism (asemanatoare cu cele din decembrie 1989…) comise de personae neidentificate.
La Prefectura Politiei Capitalei, unde isi avea sediul celula de criza, Armand Calinescu exclama cu un cinism demn de caracterul sau de criminal veros: ”Sa fim calmi, pentru impuscare este vreme oricind.”
In cele din urma soseste ordinul direct de la Carol, in dimineata zilei de 16 februarie, prin omul sau de incredere, Puiu Dumitrescu. Seful Marelui Stat Major da ordinul: ,,Prima mitraliera sa mature putin strada. Sa nu miste unul !,, La ora 6 dimineata, militarii iau cu asalt atelierele prin atac la baioneta atelierele. La 6.30 s-a terminat totul: 4 morti si 40 de grav raniti in rindul muncitorilor . 2000 de muncitori sunt luati prizonieri si dusi in cel mai umilitor chip la Malmaison.
In urmatoarea sedinta a Camerei Deputatilor, nu toti deputatii au fost dispusi sa se lase amagiti de gogoasa carlisto-calinesciana. Astfel, deputatul Ion Mirescu, social –democrat, afirma cu tarie: „La caile ferate, lucratorii au fost supusi unui regim de batjocura, revendicarile lor juste au fost intruna amanate, nemultumirile si strigatele lor de disperare nu au fost ascultate”. Deputatul de Neamt afirma scurt si cu tarie de la tribuna camerei: ,,Nu fortele comuniste i-au determinat pe muncitori sa faca greva, ci foamea si nedreptatea.” Punind cap la cap toate evenimentele, deducem ca totul a fost o manevra ordinara regizata de catre Carol cu scopul de a opri marile manifestari conduse de Gheorghe Fortu cu ajutorul presei impotriva metresei sale. Totodata, regele uzurpator dadea o lectie muncitorimii greu afectata de curbele de sacrificiu. Armand Calinescu isi demonstreaza cu aceasta ocazie setea sa de singe. PNT, atit de incomod pentru Carol, iese cel mai sifonat din aceasta lucratura murdara. Comunistii, a caror activitate de pina atunci se rezuma doar la lipitul de afise cu caracter cominternist, apar de atunci ca o forta capabila sa creeze miscari sociale care sa genereze chiar si stari de asediu .
Pentru Romania, Carol al II-lea a fost marele blestem din zbuciumata sa istorie. Nemerniciile lui stiute si nestiute atirna greu in istorie, dar aceste rani nu s-au vindecat nici astazi. Vedem la televizor urmasii lui, care nu stiu nici macar limba romana, cum se bat pentru a obtine averi fabuloase din patrimoniul statului roman. Am vazut cu citiva ani in urma cum sicriul cu ramasitele pamintesti al acestei bestii regale a fost adus in tara cu mari onoruri, iar lungul sir de crime al acestui demon este tinut sub tacere. Daca actualii decidenti ai tarii nu au luat nici o atitudine, atunci faptul ca pamintul tarii refuza sa il primeasca este un semn divin.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

carol caraiman elena lupescu iuliu maniu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1724 (s) | 35 queries | Mysql time :0.018591 (s)