News Flash:

Documentul secret care dezvaluie ce a facut Iliescu la Revolutie, in secret cu rusii

11 Ianuarie 2018
2310 Vizualizari | 0 Comentarii
iliescu

Un document descoperit in arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirma ca, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu si Silviu Brucan au rugat Moscova sa trimita militari pe teritoriul Romaniei. Continutul documentului este confirmat de marturiile unor personaje-cheie ale Revolutiei romane.

Armata Uniunii Sovietice nu a ajuns in Romania, insa pe teritoriul tarii noastre au fost infiltrati, in 1989, zeci de mii de „turisti” si „specialisti” care aveau misiuni secrete. Acestia s-au retras abia in toamna anului 1990, dupa cum a admis fostul premier Petre Roman.

Concret, la cererea lui Iliescu, replica sovietica, pastrata in documentul din arhiva MAE polonez, suna asa: „Raspunsul URSS – sunt gata sa acorde orice fel de ajutor cu exceptia interventiei trupelor”.

Mazilu il acuza in 1991

Documentul vine in sprijinul mai multor marturii care vorbesc despre solicitarea facuta de Ion Iliescu. Printe acestea, cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepresedinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei si Tancurilor (decedat in 2009), si ale viceamiralului (in rezerva) Stefan Dinu, care in decembrie 1989 era sef al Directiei de Informatii a Armatei (DIA).

Desi in prezent se dezice de marturisirile din urma cu 19 ani, Dumitru Mazilu a scris in cartea sa „Revolutia furata. Memoriu pentru tara mea (volumul 1)” ca in ziua de 23 decembrie s-a opus „din motive principiale unei interventii militare sovietice”.

Pentru solicitarea interventiei, Mazilu il incrimineaza direct pe Iliescu: „Nimeni n-a comentat relatarile lui Ion Iliescu. Stiam ca se ceruse, la 23 decembrie, chiar de catre el, ajutor militar sovietic… Abia mai tarziu am inteles de ce la intalnirea cu Sevardnadze n-am fost invitat. Era singura intalnire cu un important demnitar strain la care nu participam. Ma opusesem interventiei militare sovietice la 23 decembrie din MOTIVE PRINCIPIALE (n.r. – sublinierea ii apartine lui Dumitru Mazilu, in propriul volum). Tinerii s-au opus hotarat acestei propuneri. Generalul Gusa ne sustinuse”. Pe atunci, Eduard Sevardnadze era ministru al Afacerilor Externe al URSS si era intens preocupat daca noua putere din Romania va ramane fidela Moscovei.

Gusa, disperat

Sef al Marelui Stat Major General in decembrie 1989 generalul Stefan Gusa i s-a opus lui Iliescu, refuzand cerera de sprijin armat sovietic. In septembrie 1993, Gusa declara Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 ca, in noaptea de 22 decembrie, Iliescu – care se afla in sediul Ministerului Apararii Nationale – a incercat sa-l convinga despre nevoia de a aduce Armata sovietica in Romania.

Potrivit documentelor ramase in arhiva Comisiei, Gusa i-ar fi spus, atunci, lui Iliescu: „Nu, domnule Iliescu, nu e nevoie. Nu faceti greseala asta! Nu avem nevoie de niciun ajutor. Nu asta ne mai trebuie!” Pentru ca, enervat, in cele din urma, sa strige: „Nu, domnule Iliescu, nu! Da-i in p… mea de rusi!”. Pudic, generalul isi cere scuze membrilor Comisiei pentru limbajul folosit atunci, la nervi. Gusa avea sa moara la sase luni de la audieri, din cauza unui cancer galopant.

Si generalul Ion Hortopan a confirmat in fata Comisiei senatoriale ca Ion Iliescu a discutat cu sovieticii. Intrebat punctual de Valentin Gabrielescu, presedintele Comisiei, daca in decembrie ’89 a auzit o discutie referitoare la chemarea trupelor sovietice, generalul a marturisit: „In momentul acela greu, pe 23, s-a facut o interventie in URSS. S-a dat un telefon”. La intrebarea „Cine a dat telefonul?”, Hortopan a raspuns: „Domnul presedinte Iliescu”. Conform declaratiilor sale in fata Comisiei, Hortopan a fost de fata cand Iliescu a dat acel telefon.

Patru zile mai tarziu, atitudinea lui Ion Iliescu pare usor schimbata. Unul dintre personajele-cheie in aceasta poveste, ambasadorul URSS in Romania, Evgheni Tiajelnikov, i-a facut o oferta la intalnirea oficiala, din 27 decembrie, la care a fost prezent si Petre Roman. Reactia lui Iliescu, care deja preluase puterea in Romania, a fost evaziva.

Incetarea „terorismului”

Fostul sef al Directiei de Informatii a Armatei, viceamiralul (r) Stefan Dinu, face o cronologie a celor petrecute pe 23 decembrie ’89. Sirul faptelor se gaseste in cartea sa, „Condamnat la discretie”, publicata in 2009.

La pagina 228, Dinu noteaza: „Concret, faptele s-au derulat astfel. Dupa o noapte de confruntare cu teroristii, spre amiaza zilei de 23 decembrie, generalului Eftimescu Nicolae, loctiitorul sefului Marelui Stat Major, i s-a cerut ca, prin legaturile militare externe, sa intrebe Statul Major General sovietic «daca s-ar putea conta pe un eventual ajutor militar impotriva teroristilor»”. La pagina 229, urmeaza concluzia: „Rezulta limpede ca ideea consultarii Statului Major General rus in problema teroristilor era o sugestie colectiva a celor care au constituit cu o seara inainte conducerea provizorie”.

Spre deosebire de Mazilu, Dinu era unul dintre cei care credeau necesara o interventie sovietica, desi nu vedea ca solutie folosirea unitatilor militare rusesti. „Dupa opinia mea, solutia incetarii actiunilor teroriste de la noi se afla tot la indemana conducerii politico-militare sovietice, eventual si a altor aliati cu care se coopera, dar nu prin folosirea unitatilor militare rusesti, ci pur si simplu, prin transmiterea semnalului de incetare a actiunii acelor grupuri neidentificate”.

„L-am sunat pe Gorbaciov”

Episodul „23 decembrie” a atras si atentia presei straine. Un amanunt decisiv se gaseste in editia din 3 ianuarie 1990 a cotidianului francez „Le Figaro”, pe pagina 4, in articolul „Notre Front était prêt depuis longtemps” („Frontul nostru era gata de mult timp”).

Revolutionarul Mihai Lupoi ii declara ziaristului Thierry Dejardins: „Vrem de asemenea sa dezvoltam relatiile noastre cu URSS, dar fara nicio conditie. La 22 decembrie, noi l-am sunat pe Gorbaciov si l-am intrebat in mod deschis daca va interveni sa-l sustina pe Ceausescu. El ne-a raspuns ca nu s-a pus problema nicio secunda. Dar noi suntem gata, bineinteles, sa lucram si sa cooperam cu Europa de Est. Suntem chiar cei care cer asta”.

Acel „noi” nespecificat din afirmatia lui Lupoi este usor de explicat. In decembrie 1989, Mihai Lupoi era un „simplu” capitan de Armata. El a anuntat primul, la Televiziune, ca Nicolae Militaru, spion sovietic dovedit, preia conducerea Armatei romane. Anul trecut, incoltit de dovezile ziarului „Adevarul”, Lupoi a recunoscut ca era un apropiat al lui Maiorov, seful spionajului militar sovietic (GRU) la Bucuresti. „Relatia mea cu Maiorov era una de prietenie. Imi aducea niste biscuiti danezi exceptionali pentru fiul meu”.

Iata documentul, tradus in limba romana. Conform celor scrise in act, mesajul secret ar fi trebuit sa fie distrus.

sursa

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

doc1
uniunii sovietice romania ion iliescu dumitru mazilu fsn
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1796 (s) | 23 queries | Mysql time :0.020384 (s)