News Flash:

Domnia lui Mihail Sturza

1 Februarie 2015
1108 Vizualizari | 0 Comentarii
Mihail Sturdza (n. 24 aprilie 1794, Iasi - d. 8 mai 1884, Paris) a fost domnitor al Moldovei intre aprilie 1834 si iunie 1849.

Desi a fost ales sub protectia turcilor, a intrat cu totul in sfera de influenta a politicii rusesti. Era un om instruit, sustinandu-l pe Asachi la crearea Academiei Mihailene din Iasi, cu rang universitar (prima universitate din Principate) care in curand a devenit un focar al desteptarii nationale. S-a dovedit un administrator abil, desi a cautat sa-si sporeasca substantial averea, a facut sau si-a dat concursul la realizarea multor lucruri bune si pentru tara. Intre anii 1834 si 1849 au fost construite aproximativ 250 km de drumuri si 400 de poduri mici de piatra. De asemenea au fost incepute principalele trasee rutiere ale Moldovei cum ar fi: Galati-Tecuci-Marasesti-Bacau-Roman-Cornul Luncii si Iasi-Tecuci-Galati.

Vezi si Domnia lui Francisc I al Austriei

A redus abuzurile administratiei si proprietarilor asupra taranilor, a limitat initial imigrarea evreilor, insa mai apoi a incurajat imigrarea acestora, gasind mai potrivit sa-i aseze pe mosiile lui (de exemplu, evreii din Mihaileni). A eliberat tiganii domniei si cei manastiresti fiind primul gest de dezrobire din ambele principate urmat ulterior de Gheorghe Bibescu in Muntenia. A promovat invatamantul din Moldova infiintand printre altele in 1835 Institutul de Arte si Mestesuguri (pentru a da tineretului o educatie industrioasa). A nemultumit in schimb pe toata lumea determinand pe Marele Mitropolit Veniamin Costache (foarte iubit de popor) sa demisioneze. Unul dintre defectele sale era lacomia de bani. In acest sens a vandut titluri de boieri si demnitati mai mari ori mai mici pe bani, astfel incat daca la inceputul domniei erau 853 de boieri, la sfarsitul ei numarul lor ajunge la 3.750.
In al doilea an a domniei sale, la Cluj se publica un document in care boierii se declara nemultumiti pentru ca domnitorul era "lacom de bani, era josnic", lucra numai pentru interesele personale si se folosea de spioni pentru a obtine din partea sultanului un firman impotriva boierilor.

Vezi si Iata cum a curatat Vlad Tepes tara de hoti si cersetori


In anul 1848, intreprinde masuri de reprimare a miscarii revolutionare a tinerilor boieri din Moldova, care au prezentat in prealabil domnitorului un memoriu cu revendicari in 35 de puncte. Insa memoriul intocmit de ei, care de altfel nu cuprindea decat dorinte moderate si mai mult de ordin administrativ, i-a servit numai ca motiv pentru arestarea celor considerati periculosi. Cei care au putut, au emigrat. Intre acestia s-au aflat Mihail Kogalniceanu si Alexandru Ioan Cuza.

Dupa ocupatia ruso-turca a Principatelor Romane si Conventia de la Balta Liman din 1849, au fost numiti domnitori noi, in locul lui Sturdza fiind numit Grigore Alexandru Ghica.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mihail sturdza domnitor moldovei politicii rusesti gheorghe bibescu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2434 (s) | 23 queries | Mysql time :0.080663 (s)