News Flash:

Dregatori din Tarile Romane

1 Octombrie 2013
1849 Vizualizari | 0 Comentarii
Banul:
Era cel mai de seama dintre dregatorii Tarii Romanesti. Se afla in fruntea administratiei in Oltenia si detinea si atributii judecatoresti. Putea da pedeapsa capitala dar doar in Oltenia. Apare undeva in jurul secolului XV. Si-au stabilit sediul la Craiova : marele ban. A fost precedat de Banul de Severin. Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei a detinut si functia de ban de Severin.
Vornicul:
Era conducatorul curtii domnesti, cu cele mai importante atributii judecatoresti. Se asigura ca totul se desfasoara in conditii optime la curtea domneasca. In secolul XVI, s-a dublat functia in Moldova : vornicul Tarii de Jos si vornicul Tarii de Sus, potrivit zeceintop.ro
Logofatul:
Era seful cancelariei domnesti. Se ingrijea de redactarea hotararilor luate de domn si de sfatul sau, intarind cu pecetea domnului aceste hotarari. Erau redactate ca hrisoave sau porunci domnesti. El pastra marele sigiliu domnesc. In Moldova indeplinea atributii judecatoresti si raspundea de hotarnicirea mosiilor ; a devenit cu vremea « intaiul sezator al divanului ».
Vistierul
Avea in grija finantele tarii. El tinea evidenta veniturilor stranse din tara, a cheltuielilor, ca si pe aceea a contribuabilor si a celor scutiti de dari.
Spatarul:
Era conducatorul calarimii in Tara Romaneasca, purta sabia domnitorului in timpul ceremonialului de investitura in functie a acestuia, simbolul puterii sale militare de comandant al ostirii. Cu timpul, a fost trecut pe listele sfatului domnesc in Tara Romaneasca inaintea vistierului ; la fel si in Moldova, inaintea vistierului, dar dupa parcalab.
Parcalabul
Avea atributii judecatoresti si administrative, limitate teritorial la tinutul pe care il avea in grija. A jucat rolul de prefect al judetului, cum ar fi in zilele noastre. Raspundea de teritoriul pe care il avea in posesie. Exista un parcalab la cetate si unul la oras. Cei din oras erau mai importanti. In Moldova, Stefan cel Mare a numit 2 parcalabi la o cetate. Functia lor era similara cu a celei de castelan din Ungaria, unde existau tot 2 castelani la cetatile de margine apropiate de turci.
Hatmanul
A preluat atributiile militare ale portarului de Suceava in secolul XVI. Primul hatman in Moldova a fost Luca Arbore si intaiul sfetnic al domnului Stefanita in secolul XVI. Din izvoarele vremii se cunoaste faptul ca acesta era denumit tot portar, dar este necesara delimitarea dintre acestea. Portarul se ocupa si de hotarniciile si primirea solilor, numindu-se, initial, in Moldova, usar.
Postelnicul
Presta servicii personale domnului. Pregatea camera de culcare a acestuia, avea permisiunea de a intra nechemat la acesta, chiar si cand era neimbracat. El aparea ca ultimul membru al Sfatului domnesc. Cu timpul, a primit si sarcina de a-i introduce la domn pe cei veniti in audienta, dar mai ales pe soliile statelor straine, avand un rol in politica externa. El a fost asimilat unui ministru de Externe.
Paharnicul
Se ocupa de aprovizionarea cu vin a pivnitelor domnesti. Tot el degusta vinul inainte ca acesta sa fie servit de domn, pentru a nu fi otravit. In Moldova il intalnim sub denumirea de « ceasnic ». Subalternii sai erau al doilea si al treilea paharnic. Cand aparea in Sfatul domnesc, paharnicul se afla pe unul dintre ultimele locuri.
Comisul
Avea grija de caii domnesti si se ocupa de intretinerea grajdurilor. Numele sau « vine de la comes al romanilor, comite sau conte »(dupa cum specifica Nicolae Iorga). A avut un rol important in mentinerea treburilor curtii domnestii ; caii trebuiau ingrijiti, deoarece erau de ajutor in confruntarile militare. Aceasta dregatorie a fost imprumutata si de bulgari. Mai tarziu, marele comis a fost dublat de un comis al doilea si apoi un comis al treilea. Nu putea participa la sfaturile secrete ale domnului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

banul vornicul logofatul vistierul parcalabul hatmanul postelnicul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1610 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019219 (s)