News Flash:

Elena Alistar, femeia care a unit Basarabia cu Romania

13 Ianuarie 2014
3986 Vizualizari | 0 Comentarii
Fiica Elisavetei si a preotului Vasile Balan, s-a nascut in satul Vaisal, in 1873, in judetul Izmail, din Ucraina. A crescut impletind in inima sa dragostea de Dumenzeu si dragostea de neam. A fost invatatoare in mai multe sate, apoi, in urma studiilor de la Iasi, unde a fost bursiera, a devenit medic. 
Pentru timpurile acelea era o mare izbanda sa faci atata scoala, ca femeie, cu atat mai mult in cazul ei. Dragostea de neam avea sa o trimita dupa gratii. Va scapa de acuzatii si “setea de Romania” va fi si mai puternica. La fel si actiunile sale. “La 19 august 1914 este arestata, fiind acuzata de agitatie proromaneasca si timp de 45 de zile s-a aflat in penitenciarul din Chisinau. Eliberata din lipsa de probe, se retrage la Iasi. La 16 august 1916 este mobilizata ca medic militar. In toamna aceluiasi an se angajeaza in calitate de medic, la spitalul din Costiujeni (28.X.1916  1.XII.1918). Participa la fondarea Partidului National Moldovenesc din Basarabia in luna aprilie 1917. Intemeiaza Liga Culturala a Femeilor din Basarabia, din partea careia este aleasa mai apoi deputat in Sfatul Tarii. Mandat validat de la 21.XI.1917 pana la 27.XI.1918. In Sfatul Tarii a activat in Comisia I-a de Redactare si in Comisia Scolara”, ne informeaza profesorul Iurie Colesnic, de la Chisinau, in lucrarea “Sfatul Tarii. Enciclopedie”. 
La 11 februarie 1918, in Parlament, singura femeie deputat din Sfatul Tarii tine un discurs inflacarat de sustinere a unirii cu Romania. Argumentele sale sunt menite sa inmoaie inimile cele tari si sa le lumineze  mintile celor nehotarati, scrie jurnalul.ro.
“(...) Azi eu strig in gura mare: Acum, ori niciodata, noi trebuie sa ne unim…!. Orice moldovan, fie el cat de democrat, trebuie sa inteleaga aceasta si sa faca tot ce poate, sa aduca orice jertfa, pentru a infaptui aceasta Unire. Noi nu putem trai neatarnati, suntem siliti a ne uni cu vreun stat vecin. Rusia (...) de va invia, apoi numai sub o carmuire monarhica va mai putea trai. Atunci e mai bine in Monarhie impreuna cu fratii, decat cu strainii! Noi, Moldoveni, am vazut cate piedici ni-au pus chiar revolutionarii din Basarabia, cand luptam pentru autonomie. In declararea republicii noastre am intampinat si mai multe piedici, iar declararea neatarnarii noastre i-a adus pe multi la o stare de adevarata tulburare. Acest act ei l-au privit ca inainte-mergatorul Unirii, si pe urma sa nu uitam, ca majoritatea din ei sunt centralisti, prin urmare vedeau bine ca pierd una din cele mai blande si mai grase oite, din cele ce se gateau ei sa le mulga in viitor. Daca n-au rausit, pricina e numai slabiciunea lor, altfel nu mai vedeam noi nici autonomie, nici, in deosebi, neatarnare, cu toate ca acestea sunt prevazute in programul lor pentru toate natiunile. Azi e timpul, cand popoarele, in deosebi acelea din Rusia, isi creeaza soarta lor pe veacuri. Sa ne dam seama: ce-ar fi de noi, Romanii din Basarabia, daca, Doamne fereste, am fi ramas cu Rusia, fie chiar si ca Republica?
Unii din tarani vor zice: «vom avea pamant fara plata». Dar numai bietii tarani mai pot inca crede acestor cuvinte – «pamant fara plata», caci chiar socialistii rusi acum isi dau bine seama ca aceasta nu poate fi decat numai prin revolutie… Aceste cuvinte: «pamant si voie» au fost cuvintele care au scos din inima taranului dragostea catre imparat si a rausit revolutia. Dar pamant cu putina plata va avea taranul si in Romania, dupa cum spune d. prof. G. Murgoci in aceasta gazeta.
Sa ne dam seama ce perdem noi in unirea noastra cu Rusia. Intr-o noua Rusie noi niciodata nu vom putea avea cultura nationala, singura pe care orice popor e in stare a o pricepe.
Noi am vazut cat de mult ne-au impiedicat chiar unii socialisti in nationalizarea scolilor, cu toate ca in programul lor intra acest punct. Noi vedem ca chiar si acum, cand ne-am declarat independenti, ei vreau sa ne dea cu de-a sila scoli rusesti. Sub cuvant ca multi nu cunosc limba romana, cer ca limba oficiala limba rusa, acum, cand oastea romana e aici! Apoi, inchipuiti-va ce va fi cand noi ne vom alipi de Rusia, fie ea chiar si ca Republica!
Daca noi insa ne vom uni cu Romania,  vom avea cultura noastra nationala, ne vom lumina impreuna cu fratii nostri si vom lucra si spre imbunatatirea starii taranimii, care e temelia fiecarui stat.
Si democratizarea Romaniei va veni cat mai curand, precum vedem si din dezlegarea trebii pamantului.
De altfel, trebuie sa recunoastem ca aproape toti Moldovenii din Basarabia, afara de putini oameni, nu doresc socializarea pamantului.
Taranul nostru e bucuros sa aiba mai putin pamant, dar sa fie el stapan, nu statul sau obstea.
Luand acest lucru in vedere, noi vedem ca treaba pamantului, cum se dezleaga in Romania, e mult mai potrivita cu firea Moldovanului din Basarabia.
Astfel taranul castiga prin unirea cu Romania. Nici intelectualii nostri nu pierd, ci dimpotriva. Vor pierde numai strainii. Acestia trebuie sa se dea dupa cei mai multi, caci oricum ar schimba ei statisticile, orice statistici ar mai face din nou, tot Moldovenii raman bastinasii Basarabiei si nicidecum cei adusi de tari in locul atator Moldoveni, care au fost trimisi la Siberia, Mangiuria, Caucaz etc.
Astfel, putem spune ca fiecare moldovan trebuie sa doreasca acum unirea cu Romania si astfel sa formam cu totii o Romanie noua, care sa fie noua din toate punctele de vedere.
Spre aceasta trebuie sa mearga atat nationalistii cat si socialistii moldoveni, fiindca orice socialist isi da seama ca numai ridicand cultura fiecarui popor se pot infaptui marile ganduri ale omenirii.
Revolutia din Rusia si indeosebi urmarile ei ne-au aratat ca ideile socialiste nu pot fi pricepute de un popor fara carte si atunci se iveste anarhia, care, dupa cum vedem, bantuie in intreaga Rusie.
Daca nu ne-om uni acum cu fratii nostri, apoi nu se stie de va mai veni in viitor timp atat de potrivit si in veci vom fi blastamati de urmasii nostri, cari, cetind istoria, vor vedea ca am putut faptui actul de unire si nu l-am faptuit. Eu ma tem de acest blastam si strig in gura mare: Sa ne unim!”
La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Romania. La momentul validarii mandatului era in etate de 42 de ani. Era medic la spitalul din Costiujeni si locuia in Chisinau pe str. Mesceanscaia, 20. Membra a Partidului National Moldovenesc, iar in Sfatul Tarii a facut parte din fractiunea Blocul Moldovenesc, ne mai arata istoricul Iurie Colesnic.
Dupa Unire este numita directoare a Scolii Eparhiale de Fete din Chisinau (1.XII.1918-1938), pe care o transforma intr-o scoala de elita.
Apoi, nenorocul romanilor, cedarea Basarabiei, invazia comunistilor ii schimba drumul victorios intr-un drum al exilului. La 28 iunie 1940 se refugiaza peste Prut, stabilindu-se mai intai la Iasi, ulterior a locuit in comuna Pucioasa (jud. Dambovita), unde si s-a stins din viata, in 1955. Langa ea au fost sora ei Elisabeta Isanos si un preot, finul ei Dimitrie Balaur. 
Elena Alistar isi doarme somnul de veci in cimitirul Bellu din Bucuresti, acolo unde a fost reinhumata in cavoul familiei Isanos. Astazi, o strada din Chisinau poarta numele Elenei Alistar.
O eroina fara statuie
Elena Alistar Romanescu nu are statui, nu are placi memoriale, nu se invata despre ea la lectiile de istorie, asa cum nu se invata despre multi alti eroi ai neamului romanesc. 
Distinctii: Ordinul Ferdinand I; Meritul Sanitar cl.II pentru combaterea holerei (1913); Barbatie si Credinta, 1913; Rasplata Muncii cl.I (13.VI.1922) s.a.Opera: Miscarea nationala in Basarabia.Chisinau, 1930; Amintiri din anii 1917-1918//Patrimoniu.1991.nr.3. P.97-117; Fizionomia sociala si politica a Sfatului tarii //Viata Basarabiei.1933.nr.4-5.P.39-49.(Bibliogr.:1. A.N.M., f. 727, inv. 2, dos. 37, p. 1.)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

fiica elisavetei vasile balan dumenzeu iasi chisinau basarabia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1314 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012684 (s)