News Flash:

Enigma Turnului Babel

23 Ianuarie 2014
2526 Vizualizari | 0 Comentarii
Legenda care se gaseste in Vechiul Testament (Geneza, 11), toti pamantenii, urmasii lui Noe, dupa potop, vorbeau aceeasi limba si foloseau aceleasi cuvinte. Vrand sa faca ceva deosebit, ei si-au propus sa construiasca o cetate in mijlocul careia sa ridice un turn pana la cer.
Dumnezeu, fiind maniat de obraznicia lor, „le-a incurcat limbile, ca sa nu-si mai inteleaga vorbele unii altora”. De altfel, chiar numele Babel dat turnului inseamna „incurcatura”. Nemaiintelegandu-se intre ei, oamenii s-au raspandit pe intreaga suprafata a Pamantului, fiecare vorbind o alta limba, scrie piatza.net.
Astazi, exista aproximativ 7.000 de limbi diferite, pe intreaga planeta, unele – ca engleza sau chineza, vorbite de miliarde de oameni – dar si altele, pe cale de disparitie, cu un numar foarte mic de vorbitori. Se pune intrebarea: a existat o limba „mama”, din care s-au desprins toate celelalte limbi, si, daca da, care a fost aceasta?
Problema s-a dovedit atat de complexa si a generat discutii interminabile, alimentate si de orgoliile nationale, incat Societatea lingvistica din Paris a hotarat, pur si simplu, ca aceasta nu are rost sa fie discutata, nefiind stiintifica!
Intr-adevar, in lipsa probelor materiale (fosilele oamenilor primitivi nu ne pot da informatii privind limba pe care o vorbeau, iar primele dovezi scrise, tablitele de lut sumeriene, au aparut mai tarziu, cand deja se facuse separarea limbilor), tot ce pot face cercetatorii lingvistici este sa verifice daca teoriile lor sunt in concordanta cu cunostintele actuale in ceea ce priveste evolutia vocabularului care alcatuieste structura de baza a unei limbi, pentru a se stabili in ce masura acestea s-au influentat reciproc.
Desigur, noi vorbim pentru a intretine relatii sociale indispensabile pentru supravietuirea indivizilor unei specii ca a noastra, dar aceasta nu poate constitui o explicatie pentru multiplicarea limbilor. Scopul limbajului nu este numai utilitar. Pentru aceasta, am avea nevoie de un numar redus de cuvinte – si limbile actuale nu ar fi ajuns sa fie atat de diferite.
Lingvistul francez J.L. Dessalles a ajuns la concluzia ca „Noi vorbim pentru a demonstra capacitatile noastre informationale congenerilor nostri, pentru a le atrage atentia asupra unor fapte neasteptate. Aceasta ne permite sa ne afisam valoarea in fata unui aliat potential, caci omul este o specie politica, a carei supravietuire este conditionata de capacitatea sa de a innoda coalitii”.
Pe masura ce oamenii au colonizat planeta si au constituit grupuri distincte, ei au avut nevoie de cuvinte noi, pentru a numi ceea ce descopereau, sau le-au preluat de la congenerii lor. In acest fel, lexicul a devenit mai bogat, dar din ce in ce mai diferit, de la o nisa ecologica la alta. Daca, in ceea ce priveste deosebirile de lexic, explicatia gasita pare plauzibila, aceasta nu explica diversitatea sintaxelor acestor limbi.
Dupa ce americanul Noam Chomsky a elaborat teoria gramaticii universale, la sfarsitul anilor 1950, aceasta problema a fost mult discutata si au fost scrise multe lucrari referitoare la ea. Astfel, Mark Baker sustine ipoteza ca regulile sintactice erau divergente, in ceea ce priveste aplicarea lor unui trunchi comun universal.
De exemplu, notiunile de subiect, verb si complement exista aproape in toate limbile, numai imbinarea lor difera de la o limba la alta. Dar de ce se intampla asa, nimeni nu stie. Exista insa limbi care sunt evident inrudite intre ele.
La sfarsitul secolului al XVII-lea, administratorul colonial Sir William Jones a tinut o conferinta in fata unei societati savante din Calcutta, India, in care a facut cunoscute o serie de asemanari pe care le-a observat intre sanscrita, cea mai veche limba din India, si limbile greaca si latina. Pe aceasta baza, el a tras concluzia ca aceste limbi, la care s-ar putea alatura si limba gotica (germana veche), celtica si persana, au in mod vadit o origine comuna.
Observatiile sale nu aduceau ceva nou – si altii, inaintea lui, observasera existenta unui fond lexical comun si a unei sintaxe asemanatoare – dar au avut un ecou considerabil si au impulsionat cercetarile in acest domeniu.
La inceputul secolului al XlX-lea, lingvistii au reusit sa demonstreze existenta unei corespondente lexicale, gramaticale si fonetice – intre limbile antice si moderne ale Europei occidentale si ale unei parti din Asia. Ei le-au clasat in aceeasi mare familie, pe care au numit-o „indo-europeana”. De atunci, au inceput dezbateri pasionate intre arheologi si lingvisti: oare aceste limbi sunt rezultatul schimburilor de populatii care aveau o limba „mama”, vorbita de un singur popor? Si, daca este asa, cand a aparut aceasta limba – si unde anume?
Redescoperirea acestei limbi, al carei lexic si sintaxa sunt acum amestecate in toate celelalte limbi, presupune reintoarcerea intr-o epoca in care scrisul nu era inventat si, prin urmare, aceasta limba, numita de lingvisti proto-indo-europeana, ramane o enigma. Din punct de vedere arheologic, nu exista nicio proba care sa dovedeasca existenta unui popor in care un grup de oameni, apartinand acestuia, sa fi fost vorbitor al acestei limbi.
Astazi, raman in discutie doua teze. Cea mai raspandita – considera ca indo-europeana a fost vorbita de un popor razboinic, originar din stepele Rusiei de Sud si ale Ucrainei, cu 5.000 de ani i.H. A doua ipoteza -presupune ca limba indo-europeana a fost limba primilor agricultori care au trait cu 7.000 de ani i.H. in Anatolia, un teritoriu care acum apartine Turciei. Ipoteza stepei este sustinuta, din punct de vedere arheologic, de faptul ca aceasta este zona unde a fost domesticit calul si au fost construite primele care.
Pe de alta parte, lingvistii au comparat textele antice (versurile lui Homer, povestirile vedice) si au ajuns la concluzia ca aceste societati aveau o componenta razboinica. Deplasarea acestor populatii spre apus este dovedita de „gorgane”, movile de pamant in care erau inmormantati sefii militari.
In ceea ce priveste a doua ipoteza, nu exista nicio dovada ca aceste popoare care au existat atunci vorbeau o limba indo-europeana. Discutia ramane deschisa, in continuare…
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

legenda vechiul testament turn dumnezeu babel pamantului paris
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1710 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019477 (s)