News Flash:

Enigmele aurului romanesc

21 Octombrie 2013
3611 Vizualizari | 0 Comentarii
Orice geolog cu experienta in domeniu ne va spune ca zacamintele aurifere apar sub doua forme principale: aurul de filon si cel aluvionar. Initial, toate zacamintele s-au format in straturile de pamant si roca, fiind dispuse in filoane. In urma procesului natural de eroziune, determinat de apa ploilor, care desprindea mici fragmente de aur si le transporta in paraie si alte cursuri de apa, aparea asa-numitul aur aluvionar. Dacii au exploatat, in prima faza, aurul aluvionar, cu ajutorul blanurilor de oaie puse de-a curmezisul raurilor. Mitele de lana ale blanurilor aveau proprietatea de a retine micile fragmente de aur, mai grele, lasand sa treaca majoritatea celorlalte impuritati aduse de apa, potrivit 2012en.ro.
Conform informatiilor publicate de dr. Bogdan Constantinescu, fizician si cercetator stiintific principal al Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” din Bucuresti, aurul actual din Transilvania se gaseste aliat cu mult argint, pana la 20% din compozitie, fapt care-i confera o culoare deschisa. Exista, de asemenea, un obiect de aur dintr-un mormant egiptean descoperit la Abydos, vechi de peste 4.000 de ani. Obiectul este compus din aur de culoare rosiatica, combinat cu telur si stibiu. Telurul a fost descoperit intr-un mineral din tara noastra, fiind separat, pentru prima data in lume, in anul 1782, din compusii auriferi de la Sacaramb. Am fost o tara foarte bogata in aur, iar aurul aluvionar, de rau, se gasea in cantitati importante in aproape toate raurile, pana in perioada medievala tarzie. Credeti sau nu, dar majoritatea raurilor noastre erau, in trecut, aurifere. Argesul, Dambovita. Oltul, Siretul , Buzaul si toate raurile din Ardeal si Moldova aduceau cantitati mari de aur. Dimitrie Cantemir relateaza, in “Descriptio Moldaviae”, despre comunitatile de tigani care erau lasate de voievozi sa culeaga, pur si simplu, aurul din rauri, cu conditia ca acestia sa-i plateasca in fiecare an sotiei domnitorului o dare de 5 ocale de aur (adica 5 kilograme de aur). Un calator italian prin Moldova acelor vremuri relateaza despre satre de tigani aurari care erau obligate sa plateasca o dare de 15 ocale de aur, ceea ce ne face sa credem ca unele cursuri de apa contineau cantitati mai mari de aur decit celelalte. 
Cadrilaterul de Aur 
Astazi, majoritatea rezervelor nationale de aur sunt cantonate in Muntii Metaliferi (nume deloc intamplator pentru acesti munti situati in sudul Apusenilor), in cadrul asa-numitului Cadrilater de Aur, o suprafata de aproximativ 500 kilomteri patrati, incadrata intre localitatile Sacaramb, Caraci, Zlatna si Baia de Aries. Maximul de extractie aurifera din acest perimetru a fost atins in perioada Imperiului Austro-Ungar. Indeosebi in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul secolului al XVIII-lea si anul 1918, cand Ardealul a revenit unde-i era locul, adica la patria-mama, se estimeaza ca de aici s-a exploatat o cantitate record de aur, in ciuda mijloacelor tehnice rudimentare. Mineritul de adancime se practica indeosebi in raza localitatilor Sacaramb, Craciunesti, Cainel, Ruda-Bran, Caraci, Baia de Cris, Tebea, Almasul Mare, Zlatna, Rosia Montana, Vulcoi Corabia si Baia de Aries. Mineritul se facea doar prin forta bratelor, minereurile bogate in aur fiind desprinse cu tarnacoape din maruntaiele muntelui si incarcate in cosuri de rachita asezate pe catari. Minereul era maruntit in celebrele steampuri cu apa, dupa care era colectat pe tesaturi din lana sau blanuri de oaie, ca pe vremea dacilor. Exploatarea industrializata a ceea ce mai ramas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proportii in perioada regimului comunist. Nicolae Ceausescu a dat un ordin strict de extragere a unor cantitati cat mai mari de aur; daca in perioada interbelica se extrageau doar doua tone de aur anual, Ceausescu a ordonat extragerea a patru tone pe an, desi cheltuielile finale erau de zeci de ori mai mari decit valoarea pe piata a aurului la acea vreme. Revenind in prezent, la situatia rezervelor de aur ramase in Apuseni, Maramures sau Banat, descoperim o intreaga industrie internationala de exploatare a aurului care se indreapta cu pasi marunti, dar perseverenti, spre Muntii Apuseni si care ar putea transforma Romania in cel mai mare producator de aur european.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

geolog zacamintele aurifere bogdan constantinescu muntii metaliferi
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1761 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018033 (s)