News Flash:

Enigmele de la Sarmisegetuza - VIDEO

1 Octombrie 2013
3642 Vizualizari | 0 Comentarii
Din moment ce la Sarmizegetusa Regia nu s-a cercetat nici cinci la suta din ce se presupune ca ar fi inca ascuns sub pamant, ori pe sub radacinile copacilor, la Fetele Albe situatia este si mai dificila. Asta mai ales ca aici, la fel ca cetatile de la Blidaru sau Piatra Rosie, bani pentru sapaturi arheologice nu sunt, iar turismul se face nereglementat si necontrolat.
Asezarea de la Fetele Albe este una dintre cele mai mari zone de locuire civila din preajma Sarmizegetusei Regia. Asa spun arheologii, iar argumente care sa-i contrazica nu prea exista inca. Locul se numeste asa pentru ca localnicii numesc “fete” cele aproximativ 30 de terase amenajate cu doua mii de ani in urma, de daci, in coasta muntelui, pe versantul sudic ce coboara pana in Valea Alba. La Fetele Albe se ajunge pe o carare ce pleaca chiar din drumul spre Regia. Un indicator de dupa un podet situat la vreo trei kilometri mai in jos de capitala dacilor arata cararea ce duce spre asezarea amintita. Primii trei metri ai caii de acces sunt aproape imposibili, pentru ca trebuie sa urci, din drum, aproape vertical. Urcusul este si el, destul de greu, dar padurea de fag, apoi plantatia de molid prin care trebuie sa treci, iti ofera destule resurse pentru a continua sa pui un picior inaintea celuilalt. Mai mult, cand te-astepti mai putin, te trezesti ca mai mergi un pic si “pe drept”, ca sa te mai odihnesti un pic. Dupa vreo jumatate de ceas pe care o petreci ba printre fagi destul de subtiri, care sunt atat de desi incat se lupta unul cu celalalt pentru supravietuire, ba printre molizi care-si mai trantesc lastarii peste carare, zaresti un gol in coronamentul paduri, scrie evz.ro.
Zona e numita de localnici “Sesul cu branza”. Se pare ca, aici, cu multa vreme in urma, a fost amplasata o stana. “Sesul cu branza” cuprinde, de fapt, cinci terase dacice amplasate una langa cealalta, sprijinite pe ziduri din blocuri de calcar. Cea din dreapta cararii care urca abrupt din drumul spre Regia are forma unui pentagon neregulat. Pe terasa de sub ea, un colt interior de zid dacic apare si el straniu, direct de sub ramurile fagilor. Aici, cateva blocuri din zid dau impresia ca s-au prabusit de curand. Mai incolo, unul dintre stalpii sanctuarului circular abia se mai tine in lacasul lui, sapat de daci, in pamant, cu doua milenii in urma. Da impresia ca, daca tragi mai sanatos de el, il scoti foarte usor. Undeva in stanga sanctuarului circular, lucrari de specialitate mai vechi, intocmite dupa cercetarile arheologice din anii 1960 – 1970, spun ca ar trebui sa se afle un al doilea templu. Nu se vede mai nimic insa. Zona e impanzita de vegetatie. Treci de terasa primului templu si mergi spre vest ca sa gasesti urmele unui foc aprins, probabil, cu zile bune inainte, vreo 20 de candele mici consumate si un panou de (dez)informare care iti spune ca te afli la “Cetatea” Fetele Albe, desi aici e vorba de o asezare civila. In dreapta panoului pe care Administratia Parcului Natural Gradistea Muncelului Cioclovina isi dovedeste “deferenta” fata de daci si asezarile lor, spre marginea padurii se mai afla o terasa. Aici, conform cercetarilor facute cu decenii in urma, s-ar fi aflat o locuinta dacica hexagonala. Acum nu sunt decat fagi si tufe de mure. Atat! Situatia nu e mai fericita nici pe terasele inferioare.
Cum-necum, un fag relativ tanar a reusit sa iasa printre doua blocuri ale zidului dublu de sustinere si sa-si ingroase tulpina pana la vreo 40 de centimentri in diametru. E cat se poate de clar ca au trecut vreo 50 de ani de cand, pe aici, n-a mai fost vorba de cercetare arheologica ampla, sustinuta, iar daca zona ar fi fost ingrijita, am fi vazut si astazi mai bine ce s-a descoperit in urma cu o jumatate de veac. Nici nu are rost sa mai intrebi “de ce”? An de an abia se gasesc bani pentru sapaturi arheologice in “inima” Daciei, la Regia. In ritmul actual de alocare a fondurilor de cercetare a asezarilor dacice din Muntii Orastiei, nu vom apuca sa vedem vreodata cum aratau, de fapt, locuri ca Fetele Albe, zona civila de pe dealul Gradistei, ori cetatea de la Banita. 
Despre bani pentru cercetare arheologica la Fetele Albe nici ca ar putea fi vorba, din moment ce la Regia planul multi-anual si multimilionar in euro anuntat de Guvern cu doi ani in urma s-a transformat, imediat dupa anunt, intr-o alocare bugetara mult mai mica, anul trecut, si intr-un simplu “nu sunt bani”, anul acesta. Despre administrarea celorlalte obiective dacice importante din Muntii Orastiei se va putea vorbi doar de anul viitor. Dupa ce, anul acesta, Consiliul Judetean a reusit sa preia in administrare Sarmizegetusa Regia, la anul se prefigureaza acelasi lucru si pentru celelalte asezari dacice din Muntii Orastiei, mai putin pentru Capalna, obiectiv situat pe raza judetului Alba: “Se lucreaza si se fac demersuri pentru preluarea in administrarea Consiliului Judetean a cetatilor de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie si Banita. In acest plan sunt incluse si cartierele civile ale Sarmizegetusei Regia (zona in care sunt peste 260 de terase antropogene si care avea cel putin 10.000 de locuitori in antichitate – n.red.), inclusiv zona Fetele Albe. Abia dupa momentul preluarii vom putea discuta despre administrare si, eventual, reluarea cercetarilor in aceste perimetre”, spune Vladimir Brilinsky, seful Administratiei de la Sarmizegetusa Regia. 
In cartea “Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei preromane”, autorii (Ioan Glodariu, Adriana Pescaru, Eugen Iaroslavschi si Florin Stanescu) aloca mai multe pagini zonei Fetele Albe, pe care o considera “o mare asezare civila, cu feluritele sale constructii ridicate pe terase amenajate”. Specialistii mentionati spun ca aici existau locuinte cu incaperi concentrice, facute din lemn, pe plinte de piatra. Ei mentioneaza doua temple in zona centrala a asezarii si estimeaza ca, daca s-ar fi face sapaturi arheologice sustinute, s-ar mai gasi inca cel putin alte doua lacase de cult in aceeasi zona. Despre zona centrala, in cartea amintita se mai arata: “Complexul de constructii, lung de circa 82 de metri si cu latimea maxima in jur de 42 de metri, consta din cinci terase de marimi variabile, toate sustinute de ziduri puternice”. De asemenea, aceeasi lucrare explica prezenta canalelor de apa si avanseaza teorii argumentate despre momentele la care o parte dintre edificiile de aici au fost distruse, intentionat sau nu, lasand locul altor constructii sau, dupa caz, zona respectiva ramanand neocupata.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sarmizegetusa regia fetele albe blidaru piatra rosie arheologii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1590 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014282 (s)