News Flash:

Enrico Fermi, unchiul bombei atomice

14 Ianuarie 2014
1337 Vizualizari | 0 Comentarii
Enrico Fermi se straduia sa instileze in studentii lui o gandire originala, un instinct stiintific practic, prin care sa resolve probleme, fara niciun fel de calcule Unii, si in special presa, il luau in deradere.
In anul 1949, dupa ce Uniunea Sovietica a detonat prima bomba atomica, un reporter l-a intrebat: "Cum va simtiti, ca parinte al bombei atomice, sa aflati ca toata munca Dv. a fost furata si data unui regim totalitar, inuman?"
Enrico Fermi a raspuns: "Nu ma consider parintele bombei atomice. Cel mult un fel de unchi. Parintii bombei atomice au fost Albert Einstein, Leo Szilard, Edward Teller si J. Robert Oppenheimer."
Intr-un sens, acesta era adevarul, dar Enrico Fermi a participat in Proiectul Manhattan in calitate de sef fizician pentru problemele legate de materialele radioactive folosite.
Un alt reporter l-a intrebat, in 1954, cu putin inainte de a muri, in ce a constat geniul lui Albert Einstein si valoarea formulei de la baza teoriei relativitatii. (E=mc patrat, in care "E" e energia, "m" e masa si "c" e viteza luminii in spatiu).
Vezi si Marea greseala a lui Albert Einstein 
Enrico Fermi a raspuns ca: "Exact ca in chimie, unde toti oamenii de stiinta erau la curent cu existenta diverselor elemente, a trebuit sa apara un geniu care sa le sistematizeze in tabloul periodic. Asa a fost si Einstein. El a sistematizat cunostiintele fizicii intr-un mod elegant, cu o formala care poate cuprinde majoritatea datelor. N-as putea spune ca ar fi o formula perfecta, dar, la ora actuala, e expresia cea mai apropiata de perfectiune."
Ca profesor, in Chicago, folosea ore intregi dand studentilor probleme simple, dar extrem de greu de rezolvat fara cooperare interdisciplinara.
Una dintre aceste probleme se baza pe datele Abisului de langa insulele Mariane, unde exista adancimea cea mai mare de pe glob, in Oceanul Pacific. Incepea cam asa:
"Transea Marianelor are o adancime de vreo 11.000 m, o bila de popice are o forma sferica, la vreo 2,5 kg greutate. Noi toti stim ce valoare are acceleratia gravitationala si stim ca frictiunea apei depinde de temperatura. Apa rece e mai densa si deci, si frictiunea este mai mare. Daca arunci o bila de popice in apa, deasupra Abisului Marianelor, cat timp ii va trebui acestei bile sa ajunga pana la fund? In primele straturi de apa bila se scufunda cu vreo trei metri pe secunda."
A oferit si niste rezultate posibile: 36 de minute, o ora, doua ore, trei ore. Nu a permis studentilor sa foloseasca niciun fel de calcule pe hartie. Raspunsul correct era "O ora si cateva minute!"
Prin astfel de exercitii incerca sa dezvolte un "instinct practic stiintific", agumentand ca daca nu ai nicio idee unde te vor duce calculele si experimentele, iti pierzi timpul. "Facand acea idee mai putin vaga, e cheia succesului"
Vezi si Cum a ajuns bomba atomica in posesia URSS  
Alta data a intrebat studentii sai: "Cate solutii aritmetice, de produs simplu, (inmultire) a doi termini pot produce un rezultat literant (cu aceiasi litera sau cifra repetata de mai multe ori)?"
Unul dintre studenti, a venit imediat cu un exercitiu mintal, prin care a demonstrat ca exista doua posibilitati:
37.037 x 3 = 111.111 si 3 x 37.037 = 111.111
Cand Enrico Fermi a zambit aprobator, felicitand pe tanarul care a venit cu aceasta solutie, restul clasei a inceput sa se agite, protestand ca, de fapt, este aceiasi expresie cu termenii inversati, la care profesorul a raspuns ca: "Da, asa se pare, dar din punct de vedere logic, primii termeni nu sunt identici, nici urmatorii. Numai
rezultatul e identic. Vorbim de doua solutii sau de una singura?"
Se spune ca aceiasi studenti, s-au tot gandit la treaba asta ani de zile dupa absolvire, unii dintre ei creand ramuri noi in stiinte si matematica, bazate pe ceea ce un profesor a conceput ca un fel de joc mintal.
Cunoscutul aforismul popular: "Daca un copac se prabuseste intr-o padure si nu e nimeni sa-l auda, produce aceasta prabusire un zgomot, sau nu? trebuie sa raspunzi bazat pe un postulat sau o teorie stiintifica care poate fi verificata."
"Care ar fi frecventele acustice predominante, care ar fi elementele de reflexie (ecou) si cum se poate dovedi ca acolo a existat o sursa de zgomot?"
Toata clasa a ramas cu gura cascata cand profesorul a venit cu raspunsul: O astfel de problema evidentiaza diferenta intre perceptie si fapt. Perceptia te poate insela, faptele te pot insela. Prin experimentare si prin contemplare logica vei gasi solutia, potrivit ziare.com.
Enrico Fermi a murit, in 1954, bolnav de cancer, boala cauzata de materialele radioactive cu care a lucrat de ani de zile. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

enrico fermi instinct stiintific
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1750 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019028 (s)