News Flash:

Eruptiile ce au schimbat soarta lumii

16 Octombrie 2013
2157 Vizualizari | 0 Comentarii
Desi majoritatea vulcanilor activi se afla in regiuni izolate, in cine stie ce colt indepartat al planetei, departe de orice asezare umana, altii, precum Etna, din Sicilia, au devenit chiar obiective turistice, vizitatori de pretutindeni venind sa vada superbul spectacol oferit de trombele de lava incandescenta ce se inalta sute de metri spre cer. Nimeni nu stie cand se va produce urmatoarea eruptie devastatoare, dar vulcanologii sunt de acord sa constate ca o asemenea eruptie ar putea afecta Sicilia, sudul Italiei si chiar Grecia. Faptul nu ar fi fara precedent in regiunea mediteraneana, unde eruptiile petrecute de-a lungul mileniilor, au provocat pagube uriase si pierderi considerabile de vieti omenesti.
Atlantida sau Santorini?
Santorini este o mica insula vulcanica din Marea Egee, in largul coastelor grecesti, distrusa in jurul anului 1650 i.Chr., de ceea ce oamenii de stiinta considera sa fi fost cea mai devastatoare eruptie vulcanica din ultimii 10.000 de ani. Pornind de la aspectul actual al insulei, geologii au presupus ca, atunci cand uriasul rezervor de magma aflat sub ea s-a golit, vulcanul Santorini a colapsat, lasand in urma o „caldare” adanca de 150 metri si cu o circumferinta de aproape opt kilometri! Valul tsunami provocat de explozie a maturat tarmurile Mediteranei rasaritene, distrugand toate asezarile umane si ucigand sute de mii de persoane.
Desi nu exista marturii istorice referitoare la aceasta eruptie devastatoare, este posibil ca descrierea potopului de cenusa fierbinte si a ploilor de pietre, din povestea Sodomei si Gomorei, sa fie o reminiscenta a calamitatii petrecute la Santorini, dupa cum mitul Atlantidei, relatat de Platon ar putea fi tot o trimitere la acest eveniment. Istoricii fac de asemenea legatura intre aceasta catastrofa de proportii si disparitia civilizatiei minoice. Aparuta pe insula Creta, civilizatia minoica a fost fara indoiala cea mai stralucita a timpului sau si fara indoiala ca eradicarea ei atat de brusca a reprezentat un mare pas inapoi pentru cultura antica, aruncand-o poate cu secole in urma si franand puternic dezvoltarea civilizatiei umane in intregul bazin mediteranean, potrivit revistamgazin.ro.
Dar eruptia din 1650 i.Chr. nu a fost singura intamplata aici, fiindca, pe la anul 167 al erei crestine un nou vulcan a inceput sa se formeze, pe Santorini, mai precis pe o insulita desprinsa din ea, Kameni. Acest vulcan a erupt de atunci de unsprezece ori, cel mai recent in 1950. Geologii cred ca si Santorini s-ar fi format, in mod similar, in caldarea unui vulcan care a erupt cu multe mii de ani in urma si prin urmare, vulcanul Kameni poate reprezenta si el candva un pericol la fel de mare, pentru populatiile Mediteranei orientale.
Eruptia care a zguduit un imperiu
In dupa-amiaza zilei de 24 august 79 (se implinesc asadar chiar astazi 1927 de ani de la acest tragic eveniment), vulcanul Vezuviu incepea sa arunce spre cer un suvoi puternic de cenusa. A doua zi, vulcanul a erupt, ucigand toti locuitorii oraselor invecinate, Pompeii, Stabiae si Herculaneum. Pe atunci, Pompeii era o renumita statiune de vacanta, unde mii de cetateni romani bogati veneau sa scape de arsita si aglomeratia Capitalei. In acea amiaza de august, strazile din Pompeii erau foarte aglomerate, oamenii fie se plimbau, fie targuiau prin piete, fie petreceau pe la locante, fie se aflau la teatru.
Multi bogatasi se relaxau in luxoasele lor bai, dupa o zi caniculara, pentru a fi proaspeti si curati a doua zi. O zi care pentru ei n-avea sa mai vina niciodata... La un moment dat, un imens nor fierbinte s-a ridicat de deasupra Vezuviului si in cateva minute a cuprins Pompeii, socul termic si norii toxici ucigandu-i aproape instantaneu pe toti oamenii aflati acolo. Cand lava a inceput sa erupa, nori de cenusa s-au intins deasupra orasului Herculaneum, ingropand cladirile sub un strat de praf fierbinte gros de 25 metri!
Distrugerea a fost totala, astfel incat imparatul Titus a hotarat sa lase victimele ingropate sub stratul de lava si cenusa. Ruinele celor doua orase nu vor fi scoase la iveala decat dupa 1700 de ani, si abia atunci savantii vor intelege dimensiunea dezastrului, care a reprezentat un mare soc pentru intreaga lume romana.
Anul fara vara
Eruptia vulcanului indonezian Tambora, la 5 aprilie 1815, a fost una dintre cele mai puternice din toata istoria cunoscuta. Eruptia propriu-zisa a provocat 83.000 de victime in Indonezia, unde nu a mai crescut iarba timp de cinci ani. Tromba de gaze sulfuroase declansata cu acest prilej a ajuns la o inaltime de 40 km si a generat o veritabila perdea de cenusa, care a obturat lumina si caldura primita de la Soare. Ca urmare, primavara si vara acelui an au fost, in toata emisfera nordica, foarte reci, cu ninsori si geruri in luna iulie!
In multe regiuni, din cauza recoltelor slabe s-a declansat foametea si s-au iscat tulburari sociale in Brazilia, Franta si Elvetia, unde guvernul a declarat starea de urgenta. Zeci de mii de oameni au murit iar in America s-a declansat un adevarat exod spre pamanturile manoase din sud.
De zece mii de ori mai puternica decat bomba de la Hiroshima
Cea mai distrugatoare eruptie vulcanica din timpurile moderne s-a produs pe 26 august 1883, tot in Indonezia, la Krakatoa. Vulcanul de pe aceasta insula a distrus, printr-o explozie auzita la mii de kilometri departare, doua treimi din insula. Norii de cenusa s-au ridicat la 20 kilometri inaltime si timp de cateva zile, pe o raza de cateva sute de kilometri, a fost intuneric bezna, caci nu s-a mai putut vedea Soarele. Valul tsunami a ucis zeci de mii de oameni pe insulele apropiate, aruncand pe uscat blocuri de coral cu greutati de peste 500 tone!
Timp de cinci ani, clima pe intregul glob a fost mai rece, temperaturile scazand cu cateva grade si inregistrandu-se fenomene meteo extreme. Pe masura ce norii de sulf se ridicau, soarele a aparut locuitorilor din emisfera nordica mai intai albastru, apoi verde, oferind un spectacol terifiant. Vulcanologii au estimat ca eruptia petrecuta la Krakatoa a degajat o energie de 200 de megatone, fiind adica de zece mii de ori mai puternica decat explozia de la Hiroshima. O asemenea eruptie, sustin ei, nu se produce decat o data la un mileniu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

vulcanilor activi marea egee vulcanului tambora
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1553 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011640 (s)