News Flash:

Evenimentele scandaloase din curtea Vaticanului

3 Decembrie 2013
1273 Vizualizari | 0 Comentarii
Revista „Spiegel” a facut o incursiune printre evenimentele scandaloase din trecutul indepartat al cetatii sfinte, tinute pana astazi bine ascunse.
Crime, incesturi si pornocratie in Cetatea Sfanta
Ioan al VIII-lea (872- 882) a fost intaiul papa ucis in „exercitiul functiunii”. Documentele pastrate in arhive arata ca el a fost otravit si snopit in bataie, pana cand si-a dat duhul. Drama avea sa fie debutul unei serii de opt asemenea crime, comise asupra unor suverani pontifi aflati pe scaunul Sfantului Petru. Socanta este si povestea papei Ioan al XII-lea (955-964), ramas in memoria publica pentru spargere de familii, incest, pasiunea pentru jocuri, blasfemie si crima. In anul 963, a si fost dat jos din functie, pentru comportament nedemn. Un an mai tarziu, se pare ca a fost omorat de un sot incornorat. Amator de aventuri galante cu femei maritate ar fi fost insa si papa Leon al III-lea (795-816). Din cauza acestei „slabiciuni” ar fi fost urmarit de simpatizantii predecesorului sau, Adrian I, si trantit de pe cal, in timpul unei procesiuni din 799. Inamicii au incercat sa-i taie limba si sa-i scoata ochii, dar victima a reusit sa se adaposteasca la regele franc Carol cel Mare, pe care papa avea sa-l si incoroneze imparat roman, de Craciunul anului 800. Nu era totusi ceva neobisnuit ca suveranii pontifi sa aiba amante. Ba dimpotriva, daca ne gandim la Rodrigo de Borja (sau Borgia, in italiana), viitorul papa Alexandru al VI-lea, care a avut 9 copii rezultati din diverse legaturi amoroase. E drept, cinci urmasi – printre care teribilii Cesare si Lucrezia Borgia- i-a daruit chiar Vanozza Catanei, o nobila romana, cu care a trait in concubinaj. Acest cap al Bisericii, ales de un conclav corupt, a ramas pana azi sinonim cu lipsa de scrupule, favoritismul si imoralitatea. Pentru el, mai important decat interesele institutiei pe care o pastorea a fost sa-si consolideze puterea si sa-si casatoreasca avantajos copiii. Nici amestecul metreselor in treburile Bisericii nu a fost o raritate. Indeosebi Teodora, sotia consulului Theophilact, a marcat istoria papalitatii, reusind sa-si promoveze iubitul, pe arhiepiscopul de Ravena, pe scaunul pontifical si instaurand asa-numita „pornocratie”. Fiica ei, Marozia, a devenit amanta papei Sergiu al III-lea la doar 15 ani, maritandu-se apoi de trei ori, pentru a-si consolida influenta. Culmea e ca in fruntea Bisericii aveau sa ajunga ulterior si fiul Maroziei, Ioan al XI-lea, si nepotul ei, Ioan al XII-lea. De asemenea, papii Benedict al VIII-lea, Ioan al XIX-lea si Benedict al IX-lea au fost, la randu-le, descendentii Maroziei.
Cadavrul judecat si condamnat!
In materie de inselatorie – chiar si cu scop nobil – papa Stefan al II-lea (752-757) s-a dovedit maestru. La o intalnire cu regele franc Pepin (poreclit „cel Scurt”, datorita staturii sale scunde), suveranul pontif a prezentat un document falsificat, care garanta securitatea Romei ca proprietate a Sfantului Scaun. Papa i-a aratat lui Pepin, tatal lui Carol cel Mare, un act despre care a pretins ca era donatia imparatului Constantin. De fapt, documentul fusese masluit chiar de Stefan al II-lea si antedatat. Regele Pepin, analfabet, a fost foarte impresionat de hartia cu pricina si i-a oferit suveranului protectia dorita. Pepin cel Scurt daruieste papei teritoriile din jurul Romei cucerite de la longobarzi (exarhatul de Ravena si ducatul de Roma). Darul acesta, cunoscut in istorie ca Donatia pepiniana (756), pecetluieste alianta dintre capul Bisericii si Pepin, care reformeaza biserica franca, subordonand-o papei. Mai socant decat cazul lui Stefan al II-lea a fost cel al papei Formosus (891-896). Acuzandu-l post-mortem de uzurpare, urmasul sau, papa Stefan al VI-lea (896-897), a ordonat dezgroparea cadavrului acestuia, dezbracarea de vesmintele pontificale si taierea degetelor cu care binecuvanta poporul; apoi, corpul i-a fost aruncat in Tibru, iar Formosus a fost declarat sperjur si ilegitim. Ulterior, Stefan al VI-lea insusi a fost bagat la inchisoare, unde oamenii l-au otravit si sugrumat. Papa Romanus, succesorul lui Stefan al VI-lea, si apoi papa Ioan al IX-lea au reabilitat memoria lui Formosus.
Ales suveran pontif la 12 ani, destituit de doua ori
Intaiul papa a fost Apostolul Petru, al carui pontificat ar fi durat 34 sau 37 de ani. Petru a avut parte de o moarte de martir, iar pe locul unde ar fi fost ingropate ramasitele sale s-a ridicat ulterior Domul Sfantu Petru. Urmatorul in ordinea longevitatii in functie a fost papa Pius al IX-lea (1846-1878): 31 de ani si 7 luni. „Podiumul” a fost completat de Ioan-Paul al II-lea (1978-2005): 26 de ani si 176 de zile. La polul opus, cele mai putin au zabovit in fruntea Bisericii Urban al VII-lea, 15 septembrie – 27 septembrie 1590 (13 zile), suveranul pontif imbolnavindu-se de malarie, Bonifaciu al VI-lea, 15 zile, in aprilie 1896, si Celestin al IV-lea, 25 octombrie – 10 noiembrie 1241 (17 zile). Se pare ca din lista papilor a fost sters insa un oarecare Stefan, care a murit la numai 4 zile de la alegere, in anul 752, facand apoplexie inainte chiar de a se fi bucurat de ceremonia inscaunarii.
Papi rapiti, exilati, trimisi la munca silnica
In schimb, Pontian (230- 235) a fost intaiul suveran pontif care a demisionat. In timpul persecutiei crestinilor sub imparatul Maximinus Trax, Sf. Pontian a fost exilat in Sardinia si condamnat sa lucreze in minele de sare. De aceea el s-a retras din pozitia de papa la 28 septembrie 235. Sf. Pontian a murit ca martir in 236 sau 237, din cauza suferintelor indurate in mina. Un alt Papa care a demisionat a fost Sf. Celestin al V-lea, ales la 5 iulie 1294. Avand 84 de ani, el n-a putut face fata presiunilor nobililor vremii, asa ca la 13 decembrie 1294 a demisionat si s-a intors la manastire. Succesorul sau, papa Bonifaciu al VIII-lea, l-a trimis la inchisoare pentru a-l impiedica sa revina pe tron. Pe de alta parte, Sf. Silveriu, care a fost consacrat la 1 iunie 536, a fost primul papa demisionat cu forta. In martie 537, imparateasa bizantina Teodora l-a capturat si l-a scos din Roma pentru ca nu a aprobat numirile de episcopi eretici facute de ea. Papa a fost exilat in insula Palmaria, unde a ramas prizonier pana la moartea sa, la 11 noiembrie 537. La fel a patit si Martin I, in 649.
Alte ciudatenii din istoria papalitatii
Complicata istorie a papalitatii a cunoscut si un caz de „mostenire” a titlului. Inocentiu I (402-417) i-a urmat direct tatalui sau, Anastasie I (399-401). La vremea aceea, nu exista regula celibatului, pentru suveranii pontifi. S-a mai intamplat, de asemenea, ca trei papi sa coexiste simultan! Astfel, la sfarsitul secolului al 14-lea si inceputul celui al 15-lea, abia sosit la Roma, Grigore XI moare, iar cardinalii francezi vor sa aleaga un papa francez, dar cei italieni, sprijiniti de popor, vor un papa de nationalitatea lor. Asa se ajunge la doi papi, unul la Roma, altul la Avignon, situatie care a durat 39 de ani, cunoscuta sub numele de Schisma occidentala (1378-1417). De Papa de la Roma ascultau toate tarile catolice, cu exceptia Frantei, Portugaliei, Spaniei si Scotiei, care ascultau de antipapa de la Avignon. Pentru a pune capat dezbinarii, e convocat Sinodul de la Pisa, care a caterisit atat pe papa de la Roma, cat si pe cel de la Avignon, alegand un al treilea papa, pe Alexandru V (1409), urmat de Ioan XXIII, avand resedinta la Pisa. Acesti trei papi (Biserica tricefala) se afurisesc unul pe altul si produc confuzie, fiecare numindu-si propriii episcopi. La interventia imparatului Sigismund al IV-lea al Germaniei, toti cei trei – Grigore XII la Roma, Benedict XIII de la Avignon si Ioan XXIII de la Pisa – au renuntat la functie, acceptand alegerea ca papa a lui Martin V (1417-1431). Intre ciudateniile care au marcat trecutul Vaticanului s-a numarat si moartea papei Leon I (440-461)… in toaleta, pe timpul unei pauze de conciliu, dar si legenda papesei Ioana (Ion VIII Anglicus), care ar fi ajuns pe scaunul pontifical in 855, deghizandu-se in barbat. Mistificarea a iesit la iveala cand pe „papesa”, ramasa insarcinata cu unul dintre valeti, au apucat-o chinurile facerii in timpul unei procesiuni, fiind lapidata de multimea infuriata. Povestea este dezmintita de istoricii oficiali ai Vaticanului, dar in sprijinul ei ramane Sedia Stercoraria, un ciudat scaun de marmura gaurit, care a fost descoperit in Lateran, Basilica „Sfantul Ioan”. Fiecare papa era obligat, inainte de investitura, sa se aseze pe acest scaun pentru o… palpare care sa ii determine sexul. Odata terminata inspectia, cel care o efectua exclama: Duos habet et bene pendentes („Are doua si atarna cum trebuie”).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

spiegel
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1267 (s) | 34 queries | Mysql time :0.016330 (s)