News Flash:

Evolutia femeilor din Romania

30 Decembrie 2013
4402 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7315 RON (-0.0011)
USD: 4.2103 RON (-0.0036)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
La inceput a fost femeia descrisa de Dimitrie Cantemir. El a fost printre primii romani care au adus femeile in atentia publica, in scrierile sale. Evident, nu erau demne de atentie la acea vreme decat doamnele, domnitele, sotiile si fiicele de boieri si nobili. Chiar si asa, era un progres remarcabil in mentalitatea barbatilor, obisnuiti pe atunci sa ignore partea feminina a lumii, scrie evz.ro.
In Evul Mediu, legislatia stabilea ca femeile „trebuie judecate mai cu mila“ pentru ca „iaste mai proaste si mai lesne spre cadere decat barbatii“, dupa cum se arata in primul cod de legi in limba romana, „Carte romaneasca de invatatura“ (aparut in 1643). 
Intr-un studiu asupra femeilor romane din perioada medievala, Sarolta Solcan descrie limpede statutul femeii si rolul ei in societate si familie. Fetele primeau dreptul de a se logodi si casatori dupa varsta de 12 ani, iar femeile casatorite trebuia sa-si asculte sotul, sa-l urmeze pretutindeni si sa accepte sa fie tratata cu violenta. Despre divort uri nu putea fi vorba. La casele mari, reprezentantele sexului frumos s-au dovedit a fi pricepute in tranzactiile cu terenurile familiei, multe dintre nevestele din patura medie a societatii se ocupau de negustorie, iar fetele sarace se angajau ca slujnice.
Frumusetea in Evul Mediu 
Cum trebuia sa arate o femeie, in Evul Mediu, ca sa fie considerata frumoasa spune tot Cantemir, in „Istoria ieroglifica“: cu trup mladios, „cu alba pielita, cu negri si mangaietori ochi, cu subtiri degetele, cu rosioare unghis oarele, cu molceluse (delicate - n.r.) vinisoarele, cu iscusit mijlocelul si cu ratungior gramagiorul (grumazul - n.r.)“. 
Taranca traditionala 
In jurul anului 1900, majoritatea covarsitoare a populatiei Romaniei locuia in mediul rural si se ocupa cu agricultura, iar taranca romana a fost subiect de observatie pentru multi intelectuali. Dimitrie Cantemir facea, in „Descriptio Moldaviae“, o comparat ie uimitoare intre nobile si taranci: „Boieroaicele sunt frumoase intr-adevar, dar cu mult mai prejos in frumusete decat femeile din popor; acestea le intrec in frumusete, dar de cele mai multe ori sunt usuratice si pline de naravuri din cele mai rusinoase“. 
Cercetatorul Costion Nicolescu, de la Muzeul Taranului Roman, spune ca femeile se ocupau, in acea perioada, de tot ce tinea de bunul mers al lucrurilor in casa: „Ele se ocupau de toate pregatirile pentru cele trei momente importante din viata omului - nasterea, nunta, moartea. Tot ele se ocupau de medicina traditionala, de intretinerea gospodariei, de prepararea hranei, de cresterea si educarea copiilor, faceau imbracamintea“. 
La oras, femeile incepusera sa se preocupe ceva mai mult de educatie, insa in privinta drepturilor, diferentele nu erau vizibile. Politologul Mihaela Miroiu amintes te ca „femeile aveau foarte putine drepturi civile (cum ar fi cel la educatie la toate nivelurile), nu aveau acces la cele mai multe profesii, la custodia copiilor si, desigur, nu aveau niciun drept politic“. O minoritate a femeilor era alcatuita din mici lucratoare in croitorie si textile, in servicii, insa „predominau scolile de menaj, pensioanele de domnisoare, adica scolile de viitoare neveste si mame“, adauga prof. Mihaela Miroiu.
Aristocratele 
Primii pasi catre femeia moderna i-au facut doamnele din inalta societate, care aveau contacte in Europa, erau scolite si aveau si influenta. „Aristocratele au infiintat organizatii si asociatii in cadrul carora concepeau programe care vizau si celelalte categorii de femei, inclusiv pe cele din mediul rural“, spune presedinta Centrului Filia, Oana Baluta, doctorand in stiinte politice la SNSPA. Datorita eruditiei lor, aceste femei au insistat asupra importantei asistentei medicale de specialitate pentru toata lumea si au reusit sa impuna ideea ca dreptul la educatie va face din femeie o mama mai buna. 
Ce le-a facut pe femei sa-si doreasca alt rol in societate? „Inceputul industrializarii, cres- terea gradului de cultura, revolta pe starea de dependenta si pe cultura inferioritatii de gen, intalnirile cu surorile lor occidentale intru convingeri privind nevoia imperioasa a egalitatii in drepturi civile si politice cu barbatii“, explica prof. Miroiu. 
Reteta pentru usurarea nasterii 
Pentru ca nu aveau acces la asistenta medicala de la specialisti, femeile erau ingrijite, in Evul Mediu, mai ales de catre „vraci“ ori de moase, iar retetele care li se prescriau par desprinse din povestile cu vrajitoare. Pentru a preintampina un avort, spre exemplu, li se dadea sa bea „apa sau ceai de menta-creata in care a fost pus praful unui pui de iepure ars“. Tot pentru asta, alt leac era bautura din radacina de micsunea, radacina de nalba si tulpina de menta-creata, „fierte bine in vin“. Reteta prescrisa pentru a usura nasterea depaseste insa orice inchipuire: „sa ia un praf facut din 3 corali rosii, 9 perle, corn de inorog, 3 oase de iepure, 9 ochi de stiuca, 5 ochi de rac, 2 dinti de pastrav, corn de cerb de la un cerb prins in preajma zilei de Sf. Maria si 3 corali albi“. 
Cum s-a ajuns la femeia-excavatorist
Comunismul a stirbit feminitatea si masculinitatea, femeitatea si barbatia, puncteaza politologul Mihaela Miroiu. „Pentru femei a fost insa mai greu, fiindca regimul a confiscat decizia asupra maternitatii“. 
Femeia-intelectual. In perioada interbelica, femeia castigase deja o multime de drepturi: purta pantaloni, putea avea parul tuns, facea sport impreuna cu sotul, se plimba cu bicicleta etc. Emanciparea femeilor s-a manifestat si in plan intelectual. Pentru perioada interbelica, numele feminin cu totul remarcabil este Hortensia Papadat Bengescu, mare prozatoare, romanciera si nuvelista a vremii. 
Femeia multilateral dezvoltata. Odata cu dezvoltarea industriilor in Romania, a aparut femeia-muncitor, care nu mai depindea exclusiv de veniturile sotului. Regimul care a desavarsit acest tip de femeie a fost comunismul, cand „munca era general- obligatorie“, explica politologul Mihaela Miroiu. 
Depersonalizarea promovata atat de intens de comunism in Romania a dus la construirea unei imagini a Femeii compusa din bucati: femeia-excavatorist, mama devotata, gospodina desa- varsita, profesoara, tovarasa inginer, tovarasa doctor. Neobosita. Parea ca poate orice. Desexualizarea atinsese apogeul, salopeta parea imbracamintea obisnuita pentru o femeie, iar prototipul ideal de femeie era nimeni alta decat Elena Ceausescu. Modelul. 
Eliberata de povara sexualitatii. Dupa Revolutia din 1989, prima ractie masiva observata la femei a fost eliberarea de povara sexualitatii, spune Oana Baluta, presedinta Centrului Filias. Fenomenul ingrijorator a fost cres- terea ratei avorturilor. Apoi, cand lucrurile au revenit la normal din acest punct de vedere, romancele au inceput sa se redescopere si au gasit o placere in a-si arata frumuset ea. Asa a aparut, brusc aproape, modelul sexualizat, sustinut puternic de presa care sa vazut, dintr-o data, libera. Exemplu pentru aceasta tipologie: Oana Zavoranu, a carei imagine, spune Oana Baluta, a fost exploatata intens de media. 
Femeia-breloc. I se mai spune, tot ironic, „anexa“ a barbatului. Este femeia care e frumoasa si atat, iar barbatii o folosesc doar pentru a se fali. Monica Gabor putea reprezenta acest tip de femeie, la bratul unui barbat cu mult mai in varsta, insa ea s-a apropiat intre timp, intrand bine in lumea modellingului, de tipul femeii de cariera, apreciaza Oana Baluta. 
Femeia de succes. Cel mai nou tip de femeie in Romania este femeia independenta. Politician: Mona Musca, Anca Boagiu, Renate Weber etc. - sau afacerista de succes: Camelia Sucu (Mobexpert), Carmen Radu (presedinta Eximbank) etc. Se ocupa de strategii si de planuri de care barbatii Evului Mediu nu le-au crezut vreodata in stare. ONU a stabilit ca tema de anul acesta pentru Ziua Internationala a Femeii este „Sa investim in femei si fete“.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

femeia dimitrie cantemir domnitele boieri nobili evul mediu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1704 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013562 (s)