News Flash:

Evolutia situatiei femeii in societate

10 Octombrie 2013
12293 Vizualizari | 0 Comentarii
Relatiile dintre sexe au reliefat in permanenta stadiul dezvoltarii societatii la un moment dat, indiferent daca a fost vorba de societatea traditionala ori de cea moderna.Societatea umana, pentru a fi inteleasa complet, trebuie sa tina seama de substratul biologic al indivizilor. Trebuie sa se tina seama de faptul ca societatea este, inainte detoate, o populatie care se structureaza in functie de varsta si sex, o tendinta fireasca aacesteia fiind reproducerea biologica. Criteriile de structurare sunt naturale, insa efectelelor reprezinta procese sociale. Fiecare societate are un anumit sistem de reglementare arelatiilor dintre barbati si femei, un anumit sistem familial care se diferentiaza in functiede modul exercitarii autoritatii in cadrul familiei, de gradul de cuprindere a grupului, demodul de stabilire a rezidentei, de forma de transmitere a mostenirii. In decursultimpului, femeia a ocupat pozitii diferite in cadrul acestor sisteme familiale, potrivit istoriesicultura.ro.
1.1. Situatia femeii in societatea primitiva
O descriere a inceputurilor relatiilor sociale si familiale este dificil de realizat,avand in vedere lipsa izvoarelor istorice, a diferentelor de opinii in legatura cu aparitiaomului pe pamant. Despre raporturile sociale ale umanitatii din era paleolitica nu avem laindemana decat ipoteze. In aceste societati, in care economia se baza in principal pevanatoare, nu se putea trai decat in grupuri, iar activitatile erau distribuite membrilor, probabil, in functie de varsta si sex. In aceasta epoca s-au evidentiat pe rand :familiainrudita prin sange, i-a urmat familia punalua, ginta – structuri in cadrul carora femeia ainceput sa aiba rolul principal. Societatile matriarhale par a fi fost societati in caredomnea egalitatea. De indata ce “sexul tare” avea sa-si cunoasca contributia sa in procreatie, el isi va atribui siesi puterea divina si, in felul acesta, avea sa sfarseascarelativa egalitate intre sexe.Femeia, aservita, redusa la rol de sclava, devine “izvorul tuturor suferintelor omenirii”. Familia monogama, desi reprezinta un progres in istoria relatiilor dintre sexe,infatiseaza totusi conflictul dintre sexe, exprimat prin dominarea absoluta a barbatului.In Grecia antica, lipsa dialogului intre sexe a inlesnit dezvoltarea homosexualitatiimasculine si feminine, precum si dezvoltarea prostitutiei. Femeia era considerata fiintaimpura, numai fecioarele se bucurau de consideratia generala. In Sparta, femeile pareauceva mai libere, datorita faptului ca imparteau cu barbatul cultul fanatic pentru cetate, innumele careia acceptau sa-si sacrifice fii.In familia romana din perioada republicii, femeia numita “sexul slab” – imbecilitassexus, trebuia sa se supuna autoritatii tatalui, care avea dreptul de viata si de moarteasupra sotiei si copiilor, pe care-i putea vinde, maltrata sau ucide. Insa, odata cu aparitiaImperiului, femeia a ajuns sa fie respectata. In aceasta perioada, se produce emancipareafemeii, ca urmare a decentrarii autoritatii familiale si introducerii dreptului de gestionarea averii sale.In Egiptul antic constiinta egalitatii sexelor era profund inradacinata, iar  prescriptiile religioase cereau ca femeia sa fie bine tratata. Femeia egipteana este cea mai privilegiata in lumea orientala.Femeia ebraica trebuia sa se supuna autoritatii tatalui, care era absoluta.
1.2. Femeia in evul mediu
Structura familiala era de tip gentilic. Tatal avea deplina autoritate mundiumasupra familiei; in schimb femeia, considerata inapta de actiuni razboinice, ramanea toataviata sub autoritatea tatalui sau a sotului. In Evul Mediu timpuriu, in Apus, era statuataoficial monogamia insa, in mod practic, domnea poligamia. Numai sotiile oficiale se bucurau de toate drepturile, femeia era ocrotita, insa numai cu conditia de a fi fecioara,virginitatea constituind garantia ca toti copiii pe care ii va naste vor fi ai sotului.Femeia celta avea drepturi egale, din punct de vedere juridic, cu barbatul. InIrlanda, femeia putea sa dispuna liber de zestrea ei, iar casatoria era liber consimtita. De osituatie asemanatoare se bucura si femeia din Galia sau Islanda.Si totusi, epoca medievala impune un nou tip de relatie barbat - femeie. Trubaduriisi cavalerii sec. XI – XIV impun modelul “iubirii cavaleresti”.
In ceea ce priveste situatiafemeilor de conditie modesta, nu putine erau cazurile in care fetele, la fel ca si baietii,erau indrumate spre o meserie si, la fel ca acestia, erau trimise sa lucreze ca ucenice incade la o varsta frageda. Multe femei traiau exclusiv din propriul salariu, intotdeauna maimic decat al barbatului, la o munca egala. O solutie de subzistenta le oferea casatoria.
1.3. Situatia femeii incepand cu secolul XVIII 
Miscarea de emancipare a femeii incepe cu timiditate abia in sec. XVIII, odata curaspandirea ideilor de libertate si egalitate ale filosofilor iluministi.In perioada sec. XVI-XVIII, femeia maritata traia intr-o stricta izolare casnica.Casatoriile se incheiau numai in cadrul aceluiasi cerc social, pretutindeni domnindspiritul de casta. Fetele, a caror educatie spirituala era aproape inexistenta, erau crescutein cea mai riguroasa izolare casnica. Intreaga bucurie de viata era inabusita sub o puzderie de reguli de conduita care ucideau spiritul.Renasterea a adus cu sine spiritul ateismului, spirit care domina perioadailuminista. In Franta numerosi scriitori precum Montesquieu, Diderot, Condorcet, cereauca femeia sa fie educata si eliberata de sub tutela masculina, chiar sa aiba dreptul de a participa la viata politica a natiunii. Codul civil preciza ca sotia datoreaza ascultaresotului, de drepturi civile bucurandu-se numai femeia nemaritata. Femeia maritata eraconsiderata o proprietate a barbatului, alaturi de celelalte bunuri materiale.Miscarea de emancipare a femeii avea sa renasca in sec. XIX in Scandinavia,Finlanda, tarile anglo-saxone, tari cu traditie germanica, mai ferite de influenta misogina,orientala si mediteraneana. Astfel, Suedia in 1863 a acordat femeilor dreptul de vot pentru alegerile comunale; Finlanda i-a urmat in 1906 si Norvegia in 1907.
In 1915 danezele au obtinut un statut politic complet, iar suedezele in 1921.In America femeile duceau o batalie asemanatoare cu cea a femeilor din Europa.Miscarea feminista americana a inceput alaturi de miscarea antisclavagista, odata curazboiul de secesiune.In Anglia, prima petitie feminista prezentata de Mary Smith in Camera Comunelor dateaza din 1832. Ca recompensa pentru serviciile aduse in timpul razboiului, in 1918 englezoaicele obtin dreptul de sufragiu, iar in 1928, dreptul de sufragiu universal. InFranta, abia in 1945, li s-a acordat in sfarsit, drept de vot femeilor.
1.4.Criza familiei si schimbarea conditiei femeii 
In secolul XIX si inceputul secolului al XX-lea, s-a generalizat sistemul familieinucleare, in cadrul careia, barbatul asigura securitatea economica a  intregii familii, iar femeia se ocupa cu treburile gospodaresti.              
Odata cu revolutia industriala, femeia participa pentru prima data in istoria societatii la productia de bunuri desprinzandu-se astfel din starea de dependenta absoluta fata de barbat si castigand o pozitie socialasuperioara. Procesul de promovare sociala, economicasi politica a femeii a luat amploareindeosebi la nivelul institutionalizarii legislative si politice.Studiile sociologice romanesti au pus in evidenta modificarile aparute in cuplu,cum ar fi:
•redistribuirea rolurilor intre parteneri in favoarea sotiei;
•democratizarea raporturilor de autoritate;
•diminuarea rolului dominant al sotului;
•modelarea sarcinilor asumate de fiecare dintre soti .
Aceste modificari au aparut ca urmare a fenomenelor generate de modernizareacolectivitatilor rurale, urbanizare si navetism.Un prim fenomen constatat este acela de compensare a rolurilor. Drepturile siobligatiile familiale cad aproape in exclusivitate in sarcina sotiei, avand loc un transfer deautoritate, “familia fiind concentrata in jurul mamei”.Astfel, are loc o intensificare a participarii femeii la viata extrafamiliala - prelungirea carierei scolare, punerea accentului pe profesionalizare, promovarea sociala afemeii, independenta ei economica, etc. La casatorie se manifesta o tendinta de egalizarea pozitiilor barbatilor si femeilor. De asemenea, in cuplu se manifesta tendinta deegalizare a diviziunii rolurilor, a pozitiei de autoritate; scade importanta relatiilor economice punandu-se accentul pe importanta comuniunii de mentalitati, preocupari,interese; se manifesta o mai mare acceptare sociala fata de relatiile extraconjugale.
Se poate afirma ca aceste modificari privind pozitia femeii in societate sifamilie au condus la o anumita egalizare a statutului barbatilor si femeilor.Cand se vorbeste despre “criza familiei” din societatea moderna se are in vederetrecerea de la familia nucleara, la o diversitate de modele familiale. Incepand cu anii ’70,familia nucleara a inregistrat o regresie rapida datorita schimbarilor sociale – mobilitateasociala si demografica, cresterea independentei economice a femeilor, extindereamijloacelor contraceptive etc. – dar si faptului ca tot mai mult s-a incetatenit ideea cafamilia stinghereste afirmarea personalitatii fiintei umane. Astfel au aparut stiluri de viataalternative: celibatul, familia consensuala, familia fara copii, familia monoparentala, cuextindere redusa – cupluri de homosexuali si familii comunitare.“Criza familiei” nu este decat criza unui mod de productie, iar daca structura ei seschimba, institutia ramane mereu valabila.
1.4.1. Industrializarea – efectele ei asupra conditiei femeii 
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, un mare numar de femei au fostincadrate in uzine si birouri pentru a desfasura munci masculine. La sfarsitul razboiului,aceste servicii au trebuit sa fie restituite barbatilor demobilizati. Pacea recastigata a fostsimbolizata prin imaginea femeii la camin, ocupandu-se de copii si barbat, la intoarcereadupa muncile lui grele.Justificarea modelului femeii la camin nu putea decat sa faca apel la deosebirile denatura biologica intre masculin si feminin. O identitate de natura cere o egalitate dedrepturi sociale. Industrializarea, descoperirile stiintei si devalorizarea muncii casnice acreat contextul reintoarcerii femeii pe piata muncii.Anii 1970 sunt marcati printr-o reluare a activitatii profesionale feminine in toatetarile europene si nu numai. Aceasta nu este ceva nou, ceea ce este nou este intrarea pe piata muncii a femeilor din clasele mijlocii, care ramaneau acasa si se consacrau copiilor si interiorului lor domestic. Un intreg complex de factori medicali, sociali, economici  si culturali au condus la cautarea unei activitati profesionale, in exteriorulcaminului.A devenit posibila o criza de constiinta feminista, la inceput datorita progreselor considerabile ale medicinii, pentru tot ceea ce are legatura cu fiziologia feminina.
De cand mortalitatea in nasteri a fost considerabil redusa, ca si toate bolile legate in modspecific de corpul feminin, femeia a putut sa se elibereze de ceea ce era considerat un blestem natural al corpului ei. Contraceptia i-a evitat sarcinile prea numeroase, in timp ce progresul medicinii a limitat mortalitatea infantila.Cuplul s-a transformat profund, fondat de acum incolo pe un ideal romantic, dedragoste, eliberat de constrangerile economice care apasau asupra formarii uniunilor. Un barbat si o femeie hotarasc sa-si impartaseasca spatiul lor de viata pentru un timp lasat insuspensie.
1.4.2. Factorii care fixeaza statutul femeii pe o pozitie subordonata
Trecerea de la matriarhat la patriarhat s-a datorat constientizarii de catre barbat arolului sau in procreatie. In clipa in care sexul tare avea sa-si atribuie siesi puterea divina,relativa egalitate intre sexe avea sa sfarseasca. Astfel, legat de realitatea biologica, aveausa se formeze stereotipurile de feminitate si de virilitate.Dintre valorile proprii feminitatii fac parte dragostea si sacrificiul femeii. Se spuneca femeia e nascuta pentru a fi “devotata” si ca principalul ei scop este dragostea. O alta valoare este maternitatea.
Daca femeia se supune cu atata usurinta este pentru ca  ea are anumite avantaje: ca“stapana a casei” este respectata de intreaga familie, prin indeplinirea “datoriei” dobandeste siguranta morala, dar mai are si avantaje de ordin pasional,  femeia dominandu-l pe barbat pe planul moral. Rand pe rand, femeia se simte dominata de barbat, atunci cand acesta duce in afara casei o viata independenta si simte ca domina,dandu-si seama ca el nu se poate lipsi de ea nici pe plan sentimental, nici pe planmaterial, nici pe plan sexual.Femeia are ca prima datorie sa-si considere barbatul drept Dumnezeul ei, care poate s-o domine sexual, social si moral.Dependenta economica a femeii fata de barbat va creste datorita ramanerii femeiiin gospodaria casnica, barbatul fiind stapanul mijloacelor de productie (teren agricol,turma, ateliere pentru fabricarea uneltelor etc.). Cauzele inegalitatii intre barbat si femeie trebuiesc cautate si in rolul pe carefemeia si barbatul il au in viata sociala.
Societatea industriala a definit roluri noi pentrucele doua sexe si, legat de acestea, stereotipul ca barbatii sunt “obiectivi”, iar femeile“subiective” – stereotip care nu-si are originea in realitatea biologica.Femeile sunt pregatite inca de la nastere pentru treburile gospodaresti, pentrureproducerea si cresterea copiilor, ele au ramas acasa pentru a desfasura o munca indirect productiva, o munca in mare masura izolata si astfel au fost invatate sa gandeascasubiectiv. Nu de putine ori au fost considerate ca fiind incapabile de gandire obiectiva. Nu e de mirare faptul ca indata ce femeile s-au integrat in productiainterdependenta, ele au fost acuzate ca s-au “defeminizat”, ca au devenit dure, reci,obiective. Diferentele dintre sexe, stereotipurile cu privire la rolul sexelor, au fostaccentuate si de faptul ca femeia a fost identificata cu consumul, iar barbatul cu productia.
Diferentele biologice se datoreaza scopului natural al speciei umane, fara eleomenirea nu ar exista. Dar aceasta nu explica inegalitatea dintre barbat si femeie, pana sicel mai genial barbat fiind nascut de o mama. Studiile privind deosebirile dintre barbati sifemei au aratat ca acestea nu sunt de nivel; inteligenta barbatului nu este cu nimicsuperioara inteligentei femeii, deosebirile sunt de stil, de orientare.Rolurile se deosebesc prin socializare, in raport cu anumite stereotipii. Inca din primii ani de viata, fetele sunt imbracate in roz, baietii in albastru, camerele fetitelor suntdecorate diferit de cele ale baietilor, fetitele se joaca cu un anumit gen de jucarii, baietiicu alt gen, astfel copiii invata ca barbatul este mereu plasat inaintea femeii. Scoalaaccentueaza aceste stereotipii. Profesiile predominant feminine ofera putine sanse de aavansa in ierarhia organizationala.Lipsite de autoritate politica si cu o redusa pregatire profesionala, femeile nu se puteau implica in organizarea societatii, in dezvoltarea culturii si stiintei. In plus, femeiiii este si ii era teama sa-si paraseasca rolul de sotie si mama. Toti acesti factori dezvaluiestatutul de subordonare al femeii fata de barbat, atat in familie cat si in societate.
1.4.3. Situatia femeii in societatea actuala
In domeniul profesional exista o tendinta spre egalitate, insa toate pozitiileinferioare in ierarhia profesionala sunt ocupate de femei. Rareori, unele femei, cu titlu deexceptie, reusesc sa obtina pozitii cheie intr-o lume dominata profesional de catre barbati.Femeile desfasoara numai anumite genuri de munca, ce necesita o mai slaba calificare siofera mai putine satisfactii profesionale.In ceea ce priveste formatia profesionala, tinerele fete sunt orientate spre profesii“tipic feminine”: coafeze, croitorese, vanzatoare, cursuri mai usoare pentru muncile de birou, activitati de secretariat, asistente medicale etc., pe cand baietii sunt orientati spre profesii “tipic masculine”: politisti, ingineri, etc. Aceasta tipizare implica o inegalitate:femeia asistenta a doctorului barbat, femeia secretara a sefului ei etc. Daca la terminarealiceului, numarul fetelor este aproximativ egal cu cel al baietilor, numarul absolventelor de invatamant superior este mult inferior fata de cel al absolventilor, iar cel al femeilor cutitlu de doctor este de cateva ori mai mic fata de cel al barbatilor cu acelasi titlu.In domeniul politic femeia se loveste de barajul masculin din toate partidele; ea afost in mod progresiv eliminata din viata politica. Inca nu s-a intamplat ca vreun partid,indiferent de orientarea politica, sa-si desfasoare campania electorala pe tema promovariifeminine. Cu toate declaratiile nationale si internationale, natiunile sunt conduse de catre barbati.Deseori femeile se afla in situatia dramatica de a alege intre o slujba prost platita,ori sa stea acasa beneficiind de un neinsemnat ajutor social, si pe o perioada limitata.
Nu de putine ori, femeile divortate care au in ingrijire copii, se confrunta cu mari dificultatifinanciare.In societatea moderna, mijloacele mass-media au raspandit o noua imagine afeminitatii, imagine care deformeaza constiinta propriei conditii a femeii. Femeia trebuie sa fie o sotie ireprosabila, dar are si “datoria” de a ramane seducatoare, tanara, eleganta.Imaginea starului tinde sa devina o sursa de obsesii si de suferinte pentru unele femei,care, confruntand imaginea din oglinda cu cele din paginile revistelor, constata doar imaginea femeii materne sau a celei care incepe sa imbatraneasca. Astfel, femeia maturaisi consuma cea mai mare parte din energie si timp, incercand prin mijloace artificiale sa-i imita pe cei tineri si in felul acesta, sa creasca in propria ei stima.
In societatea moderna, dragostea devine obligatorie. Tinerele se simt vinovatedaca nu sunt atragatoare din punct de vedere sexual si daca nu au mai multe aventuri. Pede alta parte, unii barbati desi afirma ca femeile ar trebui sa aiba drepturi egale cu ei, ince priveste sexualitatea, accepta cu greu un comportament similar din partea femeilor.Sexualitatea este prizoniera unor conditionari multiple, de natura sociala, morala, psihologica, economica, culturala. Absenta informatiei sexuale conducea la mentinereaexperientei erotice sub semnul angoasei, al conflictului dintre conditia fireasca a femeii sidependenta de propriul corp. In prezent, folosirea anticonceptionalelor si extindereaeducatiei sexuale constituie premise ale unor relatii mai sincere intre parteneri, sitotodata, elibereaza femeia de maternitatile nedorite, facand-o stapana propriului ei corp.Civilizatia moderna a pastrat segregatia rolurilor si chiar a adancit-o, dand fiecaruisex noi valori: barbatilor – banii, puterea; femeilor – tineretea, frumusetea, moda, pasiunea de a cumpara. Barbatul si femeia au in comun doar pasiuni ale timpului liber -tutunul, erotismul, confortul, televiziunea etc., pasiuni care-i indeparteaza de viatacreatoare. Conditia dobandirii personalitatii femeii ramane integrarea ei in muncaextracasnica.Rolurile asumate de catre barbat si femeie sunt in curs de evolutie.
Ca urmare aunei participari mai mari a femeilor la viata profesionala si ca urmare a luarii inconsiderare progresive a revendicarilor feministe, nimeni nu se mai mira ca barbatii iau parte activa la ingrijirea si educarea copiilor, chiar si a celor mici.Drama femeii din societatea moderna se datoreaza faptului ca ea nu a reusit sainlocuiasca rolul traditional cu un alt rol, care sa-i aduca satisfactii. Femeia modernadesfasoara ambele roluri, fara a se bucura de privilegiile oferite rolului traditional.
1.5. Evolutia istorica a femeii in societatea si familia romaneasca
In Romania, pana in 1865, cand a intrat in vigoare noul cod civil, erau in vigoarelegiuirile Calimach (1817) si Caragea (1818), cu prevederi opuse egalizarii in drepturi asexelor. Femeile nu aveau dreptul la slujbe publice, functii politice, aveau insa dreptul dea dispune de averea lor (deosebita de zestre). Cele doua coduri prevedeau privilegiulmasculinitatii la mostenire.Spre jumatatea secolului XIX situatia majoritatii femeilor se contura astfel:inegalitate civila si dependenta economica fata de barbat, instruire ineficienta,inaccesibilitate in numeroase profesii, precum si totala neparticipare oficiala la viata politica. Multe femei au participat activ la revolutia din 1848, insa, ideea participarii la viata politica si cea a dreptului de vot pentru femei, erau refuzate categoric. Primele asociatii ale femeilor au fost intemeiate in anii `40 si `50 ai secolului XIX.Momentan, cea mai mare influenta asupra diferentelor din cursului vietii vin de lamodul cum societatea percepe diferentele sexuale, cu intelesuri la scara generala, princonstruirea sociala a genului. Virtual oricarei societati, conceptul genului determina tipulactivitatilor considerate potrivite pentru ca indivizii sa performeze.
Barbatii poseda anumite atribute, pot fi superiori in anumite domenii, pot fi mai potriviti sa functioneze inanumite situatii sociale si organizatii mai bine decat femeile, si vice-versa.Istoric si in viata contemporana a celor mai multe culturi din lumea intreaga, barbatii au mai multa putere si privilegiu – atat publica cat si privata – decat femeile.Cursurile vietii sunt de asemenea, profund afectate de alte conditii decat genul, incluzandclasa, rasa, orientarea sexuala si abilitatea psihica.
Patriarhia este termenul general folosit pentru a descrie o societate in care este o distributie inegala de putere si privilegiuintre barbati si femei.
Continua sa fie inegalitati intre tratamentul barbatilor si femeilor in societate. Inviata contemporana, aceste inegalitati sunt mai putin bazate pe doctrine oficiale si maimult pe atitudinile neoficiale si valorile despre o viata buna pentru barbati si femei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1634 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013078 (s)