News Flash:

Fania Kaplan, atentatoarea prezumtiva la viata lui Vladimir Ilici Leni

29 August 2014
2189 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7231 RON (-0.0084)
USD: 4.2103 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Fania Kaplan
Fania Efimovna Kaplan (nume de familie original Roitman, n. cca. 1888 – d. 4 septembrie 1918) este atentatoarea prezumtiva la viata lui Vladimir Ilici Lenin. Fania Kaplan s-a nascut, conform propriilor declaratii, in familia numeroasa (avea patru frati si trei surori) a unor intelectuali evrei din provincia Volinia. In 1906, ca anarhista, a incercat sa comita un atentat cu bomba. A fost ranita si mai apoi, condamnata la munca silnica vesnica, adica pe o perioada nedeterminata. Primii ani i-a petrecut in inchisoarea de munca grea Maltev, langa Orel, iar mai apoi, la minele de argint de la Cita, din Siberia. In timpul detentiei, a renuntat la anarhism si a adoptat doctrina socialist revolutionara. A fost eliberata dupa victoria revolutiei din 1917. Familia sa emigrase in America in 1911.

Atentatul s-a petrecut pe 30 august 1918, in timp ce liderul bolsevic parasea cladirea unei fabrici unde participase la un miting muncitoresc. Lenin a fost impuscat, conform martorilor, de trei ori, doua gloante ranindu-l la umar si la piept. Conform declaratiilor lui Fania Kaplan, ea a incercat sa-l ucida pe Lenin pentru ca il considera un „tradator” si pentru ca „… cu cat va trai mai mult, cu atat va ingropa mai adanc ideea de socialism. Pentru zeci de ani.”

Vezi si Atentatul asupra printesei Ileana

Fania Kaplan nu a fost judecata. A fost impuscata la ora 4 dimineata, in data de 4 septembrie 1918, de catre comandantul militar al Kremlinului, intr-un garaj, cu motorul unei masini in functiune. La executie a fost invitat si un poet bolsevic, Demian Bednii, ca sa se „inspire din revolutie”.

A circulat legenda lui Lenin cel bland, conform careia victima atentatului ar fi cerut sa se crute viata atentatoarei, care ar fi fost vazuta in 1932 sau chiar in 1938 in gulagul de la Solovki sau Kolima.

Vezi si Atentatul din Senatul Romaniei din 1920

Exista numeroase semne de intrebare asupra vinovatiei lui Fania Kaplan. Este de presupus ca ea nu a facut decat sa ia vina asupra ei. Faptele care pledeaza pentru nevinovatia ei sunt urmatoarele:

    Nimeni nu a vazut-o pe Fania Kaplan tragand asupra lui Lenin. Toti martorii interogati au vazut „o mana de femeie” care tinea un pistol;
    Fania Kaplan era mioapa, in momentul atentatului nu purta ochelari, iar in conformitate cu marturia unei colege de detentie, era aproape oarba;
    Toti cei 18 martori interogati au spus ca au auzit trei focuri de arma, iar de la locul atentatului au fost ridicate patru tuburi goale si un pistol aruncat pe jos. La CEKA aceasta arma a fost predata abia dupa trei zile. Dar in momentul cand a fost arestata dupa atentat, Fania Kaplan avea in poseta un pistol cu care a pretins ca l-a atacat pe Lenin!
    Exista unele dovezi ca un anumit Protopopov, adjunctul sefului unei unitati CEKA, ar fi participat la atentat si ar fi fost arestat in aceiasi zi, fiind executat o zi mai tarziu;
    In 1963, cand s-a incercat o redeschidere a dosarului de cercetare a tentativei de asasinat, paginile 11, 84, 87, 90 si 94 lipseau.


Nu s-a facut nici o incercare serioasa de cercetare a cazului. „Tentativa Kaplan” le-a oferit bolsevicilor pretextul pentru a lansa o teroare masiva la nivelul intregii tari. Li s-a oferit posibilitatea sa se rafuiasca cu proaspetii lor aliati si competitori la putere, social-revolutionarii de stanga, castigand astfel monopolul asupra puterii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

atentatoarea prezumtiva bomba maltev orel fania kaplan judecata
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1786 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019142 (s)