News Flash:

Filmul tragediei de la Certej

30 Octombrie 2013
1444 Vizualizari | 0 Comentarii
 Adevarul prezinta filmul tragediei de la Certej asa cum a fost vazut de supravietuitori, de martori si de ancheta Procuraturii Hunedoara in 1971. 

Ruperea digului si alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatarii miniere Certej, Hunedoara, a provocat in zorii zilei de 30 octombrie 1971 cea mai cumplita tragedie pe timp de pace din anii '70. 

In dosarul anchetei facute de Procuratura Judeteana Hunedoara, se mentioneaza ca valul acid de steril a inghitit, intr-un sfert de ora, 89 de oameni si a ras de pe fata pamantului sase blocuri de locuinte, un camin cu 30 de camere si patru locuinte individuale. Patronii firmelor care exploateaza halda de zgura a Hunedoarei au invins criza Amploarea dezastrului a fost ascunsa de autoritatile comuniste pentru a nu fi obligate sa declare doliu national. Dupa un an de cercetari si audieri, ancheta a decis ca tragedia este urmarea unor imprejurari ce nu puteau fi prevazute, nimeni nefiind vreodata condamnat pentru moartea celor 89 de persoane. Filmul tragediei de la Certej este povestit astazi de supravietuitorii si martorii la teribilele evenimente din acea toamna. Digul iazului a cedat pe o lungime de 80 de metri (30 oct. 1971) 

Ioan Chirla isi aminteste ca la ora cinci fara cinci minute dimineata se imbraca pentru a merge la lucru, cand a fost surprins de un zgomot puternic de crengi si copaci rupti. "Imediat s-au auzit trei explozii puternice si s-a intrerupt curentul. Am iesit repede din casa. Se auzeau pocniturile stranii pe care le faceau blocurile cand se prabuseau sub forta viiturii. Atunci au inceput sa se auda in intuneric primele urlete si strigate dupa ajutor. Totul s-a petrecut in cateva minute, timp in care valul de steril a ras totul in cale", isi aminteste Ioan Chirla, care in acea vreme lucra ca sofer la mina Certej. 

In procesul-verbal din 30 octombrie 1972, procurorul de caz consemneaza ca valul de steril a surprins oamenii in somn, lucru care a cauzat numarul mare de victime. Pe o suprafata de raza cuprinsa intre 4 si 5 kilometri, localitatea Certej era inecata in steril acid. Raportul mentioneaza ca in prima zi au fost scosi 21 de morti de sub namol si din locuinte. Cadavrele au fost depuse in sala caminului cultural din Certej unde au fost spalate de namol. Procurorul mentioneaza ca identificarea unor cadavre s-a facut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de tararea lor pe zeci de metri de avalansa sterilului. Cu ajutorul militarilor, 85 de persoane ranite, copii, femei si barbati, au fost duse la spital. Stratul de namol varia de la jumatate de metru in jurul sediului administrativ al minei, la 28-30 de centimetri pe sosea. Ancheta a fost preluata de o comisie guvernamentala formata din 16 experti. 

Erau sapte grade minus in acea dimineata la Certej si ceata. Ioan Chirla isi aminteste si acum cu groaza ca toate cadavrele recuperate de militari din mal erau goale. "Cianura folosita in procesul de extractie se gasea in namolul scurs si a ars hainele de pe ei toti. Toate cadavrele care au fost scoase din mal erau goale, cu urme de lovituri si arsuri pe corp" spune Ioan Chirla. Raul de steril facea extrem de grea munca de salvare facuta de militarii adusi la fata locului. "Am vazut numeroase cazuri in care oamenii cazuti in mal cereau de pomana ajutor pentru ca era imposibil sa ajungi la ei fara sa ai aceeasi soarta", spune Ioan Ghirla. 

Pe Sorin Chirla, nepotul lui Ioan Chirla, l-au gasit in cadrul ferestrei, in casa din care jumatate fusese pusa la pamant de valul ucigas. În casa zaceau fara viata, mama, fratele si unchiul lui Sorin. Casa familiei lui Sorin Chirla era cea mai apropiata de locul in care s-a rupt digul iazului. "Pe vremea aceea eram un baietel de cinci ani si jumatate. Fara sa apuce sa stie vreodata, mama m-a salvat. Aveam obiceiul sa dorm in pat langa ea, iar langa noi dormea intr-un leagan fratele meu de un an. În acea noapte, desi nu mai facuse niciodata asta, mama m-a mutat dupa ce am adormit in patul din partea cealalta a camerei. Asa am scapat. Nu stiu cum am ajuns in cadrul ferestrei. Îmi aduc doar aminte de unchiul meu care a venit si m-a luat. Întamplarea asta m-a facut dupa ani sa-l gasesc pe Dumnezeu si sa-I multumesc in fiecare zi ca m-a crutat atunci. Mi s-a spus ca mama si fratele meu au murit striviti de zidul casei care s-a prabusit peste ei", spune Sorin Chirla. 

"Au fost in acel sfarsit de saptamana multi oameni veniti la rude pentru un botez aici la Certej. Din toti cei veniti pentru slujba a scapat o singura persoana, un copil", spune Ioan Chirla. Maistrul Ion Mirza a fost si el martor la evenimente. "Au pus mortii in sala caminului cultural si tin minte ca au spalat cadavrele cu furtunul sub presiune pentru a indeparta de pe ele malul. Pe urma ne-au chemat sa ajutam la identificare. Casa parintilor mei a fost distrusa, dar din fericire pe ei i-am gasit in viata. Se salvasera plutind pe o saltea pe raul de mal", isi aminteste Ion Marza. 

Statul comunist i-a despagubit pe cei care au avut de suferit in urma tragediei de la Certej. Supravietuitorii de la blocuri distruse au primit cate un apartament, iar cei carora li s-au daramat casele au putut sa-si ridice altele cu materiale de constructii primite de la autoritati. 

Bilantul catastrofei 48 de cadavre. Acest numar a fost anuntat oficial de autoritati la radio si televiziune pentru a nu fi nevoite sa declare doliu national. Cifrele din dosarul anchetei sunt insa cu totul altele. În tragedia de la Certej din 1971 au murit 89 de oameni si au fost ranite 76. Pe o latime de 80 de metri digul s-a rupt si din iaz au fost expulzate in cateva minute 300.000 de metri cubi de steril. Sase blocuri de locuinte cu 25 de apartamente fiecare, un camin cu 30 de camere, sapte locuinte individuale si 24 de gospodarii au fost distruse sau avariate. 

Comisia de ceretare tehnica a tragediei a pornit de la opt posibile cauze ale producerii acesteia. De la cartitele care ar fi putut sapa vizuini in masa de steril, la posibile miscari tectonice toate au fost eliminate. S-a retinut doar pierderea in timp a stabilitatii masivului de steril pe una din laturi datorita cresterii peste limita critica in inaltime. De asemenea, continutul iazului a fost eterogen. In perioada de exploatare a iazului, intre 1936 si 1971, au fost depozitate in el elemente de depunere complet diferite ca si granulatie, tasare si umiditate care au creat o falie de alunecare. In Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 20 mai 1972, se arata ca aceste deficiente nu explica complet cauzele dezastrului si prin urmare "nu se poate retine vinovatia vreunei persoane, lipsind raspunderea penala pentru aceasta fapta". Desi urmarirea penala impotriva proiectantului iazului si a inca cinci persoane a fost reluata in 20 iulie 1972, cazul s-a inchis definitiv in 21 septembrie acelasi an. Vinovat pentru tragedia petrecuta acum 40 de ani la Certej ramane pentru eternitate CEASUL RAU.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

supravietuitori ruperea digului steril certej tragedie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1676 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013364 (s)