News Flash:

"Filozofia naturala" a lui Newton

30 Iunie 2014
1797 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7204 RON (-0.0027)
USD: 4.2231 RON (+0.0128)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Isaac Newton nu a fost nici metafizician de profesie ca Henry More, nici in acelasi timp filozof si om de stiinta ca René Descartes. Filozofia il preocupa numai in masura in care are nevoie pentru a pune bazele investigatiei sale matematice a naturii. Fizica sa, mai exact, filozofia naturala a lui Newton nu poate fi disociata de conceptele inteligibile de timp absolut si spatiu absolut, opuse timpului si spatiului sensibil sau datorite simtului comun. Timpul absolut, adevarat si matematic, este numit de Newton Durata. In ceea ce priveste structura interna a spatiului, a "diviza" spatiul, adica a separa in mod efectiv si real "partile" sale, este imposibil, imposibilitate care nu interzice efectuarea unor distinctii "abstracte" si "logice" si nu ne impiedica sa deosebim "parti" inseparabile in spatiul absolut.

Vezi si Un lucru inedit din viata lui Isaac Newton
Infinitatea si continuitatea spatiului absolut implica aceasta distinctie. Din aceasta deriva afirmatia ca miscarea absoluta este miscarea in raport cu spatiul absolut, si toate miscarile relative implica miscari absolute. Miscarea absoluta este insa foarte greu, daca nu imposibil de determinat. Noi percepem lucrurile in spatiu, miscarile lor in raport cu alte lucruri, adica miscarile lor relative, dar nu miscarile lor absolute in raport cu spatiul insusi.

Vezi si Cum vedea Isaac Newton sfarsitul lumii
In plus, miscarea insasi, starea de miscare, desi diametral opusa starii de repaus, este totusi absolut indiscernabila de aceasta din urma. Asadar, noi putem distinge efectiv miscarile absolute de miscarile relative sau chiar de repaus numai in cazul in care determinarea fortelor care actioneaza asupra corpurilor nu se bazeaza pe perceptia schimbarilor ce intervin in relatiile mutuale ale corpurilor respective. Miscarea rectilinie nu ofera aceasta posibilitate, conditiile necesare sunt intrunite doar de miscarea circulara, care da nastere unor forte centrifuge a caror determinare permite recunoasterea existentei ei intr-un corp dat si chiar sa-i masuram viteza, fara a trebui sa ne interesam de pozitia sau de comportamentul vreunui alt corp decat al celui care se roteste.

Vezi si Lucruri nestiute despre Isaac Newton
Descoperirea caracterului absolut al rotatiei constituie o confirmare decisiva a conceptiei despre spatiu a lui Newton, ea o face accesibila cunoasterii noastre empirice si, fara sa o lipseasca de functia si de statutul ei metafizic, ii asigura rolul si locul de concept stiintific fundamental. Caci daca miscarea inertiala, adica miscarea rectilinie si uniforma, devine - exact ca si repausul - starea naturala a unui corp, atunci miscarea circulara, care in orice punct al traiectoriei isi schimba directia, pastrand totodata o viteza unghiulara constanta, apare din punctul de vedere al legii inertiei ca o miscare nu uniforma, ci constant accelerata. Spre deosebire insa de simpla translatie, acceleratia a fost intotdeauna ceva absolut si asa a ramas pana la emiterea teoriei relativitatii generale de catre Einstein, care o lipseste de caracterul sau absolut. Or, ca sa realizeze acest lucru, Einstein a trebuit sa re-inchida Universul si sa nege structura "geometrica" euclidiana a spatiului, confirmand astfel logica conceptiei newtoniene.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

isaac newton metafizician henry more ren descartes fizica repaus
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1818 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019717 (s)