News Flash:

Formarea statelor medievale romanesti

29 Noiembrie 2013
18199 Vizualizari | 0 Comentarii
Formarea statelor medievale romanesti este un proces istoric care se deruleaza incepand cu secolul al VIII-lea si sfarsind cu secolul al XIV-lea, prin care nobilimea din tarile medievale romane se emancipeaza treptat de stapanirea imparatiilor sau regatelor vecine, si care se incheie cu intemeierea voievodatelor istorice romanesti: Tara Romaneasca si Moldova.
Dupa retragerea aureliana a Romanilor in anul 271, triburile gotice au dominat s-au asezat temporar in partea sud-estica a teritoriului actualei Romanii, in timp ce Imperiul Roman continua sa existe in sudul Dunarii, inclusiv Dobrogea. Gotii au fost izgoniti la sfarsitul secolului al IV-lea de catre huni, un popor nomad venit din stepele Asiei. Vestul Daciei a facut parte din Imperiul hun panonic pana la moartea lui Attila (453). Triburile gepide, de neam germanic, au luat locul hunilor, pana cand au fost inglobate in Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic. Avarii, un popor turc inrudit cu hunii, au intrat in Europa in secolul al VI-lea (562÷567). Ei s-au stabilit in Panonia, de unde temporar au cautat sa se extinda catre est si vest.
In Hanatul Avar panonic au venit si alte triburi migratoare: lombarzii si slavii, care au fost si ei inglobati in Hanat. Lombarzii nu au stat mult in Panonia, indreptandu-se spre Italia, unde au creat regatul Lombardiei. Dupa secolul al VI-lea slavii au participat, impreuna cu avarii, la campaniile lor de prada la sud de Dunare, iar dupa ce Hanatul a incetat sa mai existe din cauza presiunilor francilor din est, slavii au ocupat unele din vechile teritorii avare. Atat in Dacia cat si in sudul Dunarii, slavii s-au asezat si convietuit in timp cu daco-romanii si traco-romanii. Astfel limba romanica de pana in sec al VI-lea s-a transformat treptat in proto-romana, cu unele influente slave.
Pe vremea migratiilor, dupa ce majoritatea oraselor romane dacice au fost distruse de barbari migratori, daco-romanii s-au organizat in obsti satesti, numite de istorici Romanii populare si de popoarele vecine Vlahii, denumire prin care acestea le deosebeau de Sclaveniile slavilor, si care au lasat toponimele ca Vlahia, Vlasina, Vlahina, Blatnita, Vlahita, Vlasia, Vlasca, Romania Planina, Stari Vlah, Montana, si altele asemanatoare.
Spre a doua jumatate a secolului al VI-lea, proto-bulgarii, de neam turanic, ce veneau de pe Volga, sub conducerea hanului Asparuh, si i-au fortat pe bizantini sa le cedeze Moesia si Transalpina. Bulgarii si romanii au avut temporar un destin comun in istoria medievala timpurie contribuind in masura egala la formarea Imperiului romano-bulgar condus de familia de origine romana a Asanestilor. Imperiul era de fapt un regat, denumit in documentele vremii Romano-Bulgar sau Romano-Grec, si a durat intre anii 1187 si 1256.
Crestinandu-se, proto-bulgarii au format Primul Tarat Bulgar, care a ajuns la apogeul sau teritorial in timpul tarului Samuil I cel Mare, cuprinzand majoritatea obstilor satesti ale proto-romanilor, devreme ce se intindea de la Marea Adriatica la Marea Neagra, si de la Tisa si Nistru pana in Macedonia. In timp, proto-bulgarii s-au amestecat cu slavii, formand neamul slav al bulgarilor.
In secolul al X-lea existau mici formatiuni statale pe actualul teritoriu al Romaniei si al Republicii Moldova, vasale ale Taratului bulgar. Atunci apar noi state care vor stirbi puterea Taratului bulgar la nord de Dunare: Maghiarii, care se stabilesc in jurul anului 896 in Panonia, de unde se intind dupa anul 1000 si asupra Muntilor Apuseni si a Transilvaniei, si Cnezatul Kievean care incearca sa ajunga la gurile Dunarii si la Marea Neagra. Conform legendarei cronici Gesta Hungarorum, Tuhutum, unul dintre cei sase conducatori ai triburilor maghiare, a cucerit la rasarit de Muntii Apuseni voievodatul lui Gelu, pastrandu-l pentru urmasii sai. in Bihor, Menumorut a acceptat suzeranitatea ungurilor. In 1002/3, Gyula (Gyla/Jula), urmasul lui Tuhutum, s-a revoltat impotriva regelui maghiar Stefan I al Ungariei, dar a fost infrant, iar principatul sau a intrat sub suzeranitatea Regatului Ungariei, pastrand ca forma de organizare principatul. Denumirile voievozilor din Gesta Hungarorum sunt socotite de istorici legendare, probabil inspirate de toponime (ca Maramuresul) sau de substantive comune (Gyula inseamna „capetenie” in maghiara), dar cronica se inspira dintr-un episod istoric real: cucerirea cnezatelor slavo-romane din Transilvania de catre Maghiari.
Pe la 800, pecenegii, un popor turanic, se asezasera in zona dintre Bug si Dunare. Impreuna cu ei venisera si uzii si onogurii, alte popoare turanice. De la onoguri, aliati cu maghiarii, provine denumirea de „unguri”. In jur de 1000 apar si cumanii, inruditi cu pecenegii. Ei ocupa sudul Cnezatului Kievean si teritoriile actualei Moldove si nord-estul Munteniei, numit temporar si Cumania. Pecenegii si cumanii au organizat si campanii la sud de Dunare. Cateva cuvinte din limba romana vin din cumana. Familia Basarabilor era, deasemenea, de origine cumana. Micile cnezate sau jupanate romanesti se adapteaza noii situatii si devin vasale ale noilor puteri. Aceste formatiuni prefeudale erau in general denumite „Tari”:
in Dobrogea: Tara Vicinei, Tara Cavarnei.
in Transilvania si Banat: Tara Oasului, Tara Marmatiei, Tara Crasnei, Tara Lapusului, Tara Nasaudului, Tara Bihorului, Tara Motilor, Tara Zarandului, Tara Gurghiului, Tara Hategului, Tara Cibinului, Tara Almajului, Tara Fagarasului, Tara Barsei, Tara Valcului, Tara Severinului.
in Moldova: Tara Strasinetului, Tara Onutului, Tara Bolohovenilor (Romanilor, de la Voloh = „roman” in limbile slave orientale), Tara Dornei, Tara Moldovei (raul, la inceput, in jurul cetatiilor Baia si Campulung), Tara Sorocai, Tara Lapusnei, Tara Barladnicilor, Tara Brodnicilor, Tara Vrancei, Tara Tigheciului, Tara Ciubarciului.
in Oltenia si Muntenia: Tara Severinului, Tara Lovistei, Tara Gilortului, Tara Jalesului, Tara Lotrului, Tara Campulungului, Tara Litva, Tara Vlahilor, Tara Muscelului ...
Numele unora dintre conducatorii lor s-au pastrat:
in Dobrogea: Dimitrie; Gheorghe; Tatos; Sacea; Sestlav.
in Transilvania (legendari): Gelu; Menumorut (in Bihor); Gyula; Kean.
in Banat (legendari): Glad; Ahtum; Chanadin (Chanadinus).
in Moldova: Costea; Olaha.
in Muntenia: Miselav; Seneslau; Negru Voda (legendar); Basarab I.
in Oltenia: Nicolae Basarab; Bezerenbam; Ioan; Farcas; Litovoi; Barbat; Basarab I.
In 1241, o mare invazie mongola, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustieste Europa si toate teritoriile locuite de romani. Mongolii formeaza un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean.
Marea invazie mongola, slabind puterea regatelor suzerane ale formatiunilor medievale romanesti timpurii, a favorizat emanciparea acestora, care s-a efectuat sub egida celor mai puternice dintre ele. Daca in Transilvania patura conducatoare s-a maghiarizat, trecand la catolicism in urma persecutiilor religioase, ceea ce a provocat subjugarea „tarilor” romanesti si includerea lor in comitatele unguresti sau sasesti n Tara Romaneasca si in Moldova in schimb, conducatorii si-au pastrat credinta ortodoxa si limba vernaculara romana, „tarile” fiind incluse in „judetele” Tarii Romaneasti sau in tinuturile Moldovei.
Formarea Transilvaniei
In anul 1003 devine partea Regatului Ungar, condus de un voievod. In secolului XII, incepe colonizarea cu secui si cu sasi. Voievodatul era impartit in mai multe comitate (Belső-Szolnok, Doboka, Kolozs, Torda, Fehér, Küküllő, Hunyad) si districte (Tara Maramuresului, Tara Fagarasului, Tara Barsei, Tara Hategului, Tinutul Secuiesc, Pamantul Craiescetc.). Voievodatul a existat pana in 1526, cand a devenit independent (vezi Principatul Transilvaniei). In 1765, Principatul a fost ridicat la rangul de Mare Principat, iar in 1867 a fost inclus in Imperiul Austro-Ungar.
Banatul Timisoarei
Conducatorii Glad si Ahtum sunt probabil legendari, dar faptul ca tinutul Banatului era un banat, si nu un simplu comitat, dovedeste ca beneficiase initial de o autonomie locala, ca si celelalte banate ale regatului Ungar, ce se insirau de-a lungul hotarelor sudice ale acestuia. Pentru a converti banatenii, romani si sarbi, la catolicism, regii maghiari favorizeaza la Cenad (pe atunci Morisena, poate „Muresana”) ridicarea unei manastiri benedictine.
Formarea Dobrogei
In secolul X doi jupani isi declara independenta fata de bulgari: Gheorghe si Dimitrie.
In 1072, imparatul bizantin Nichifor Botaneiates l-a trimis pe generalul Nichifor Bryennos sa il pedepseasca pe rasculatul Tatrys din sudul Dobrogei. Intre 1086-1091 se aflau in Dobrogea Tatos, Sacea si Sestav.
In 1325, Balica, un boier dobrogean, isi declara independenta, formand Principatul romano-bulgar de la Cavarna, care se intindea de la Silistra la mare si de la Muntii Macinului la Burgas, incluzand orasele Harsova, Constanta, Varna si Mesembria. Principatul a fost intr-o lupta continua cu bulgarii, bizantinii, turcii si tatarii, din acest motiv nu a rezistat decat pana in 1388, cand sudul a fost cucerit de turci, iar nordul a intrat in componeta Tarii Romanesti.
Formarea Tarii Romanesti
In 1241, tatarii distrug voievodatele lui Bezerenbam si Miselav. Sase ani mai tarziu, in 1247, sunt mentionati in documentul numit „Diploma Cavalerilor Ioaniti” de catre regele Ungariei voivevozii Litovoi (probabil fiul lui Bezerenbam) si Seneslau (probabil cel care a rezistat invaziei tatare) si cnejii Ioan si Farcas. Procesul de constituire a statului medieval Tara Romaneasca s-a desfasurat in doua etape.
In prima etapa (1277-1279), odata cu moartea lui Seneslau, Litovoi, voievod din zona Olteniei, ocupa voievodatul sau si cnezatele lui Ioan si Farcas, refuzand sa mai dea tribut ungurilor, dar este ucis in lupta, iar fratele sau, Barbat (este cel care incearca unificarea cnezatelor), este luat prizonier. Pentru rascumpararea acestuia a fost platita o suma importanta de bani, fapt care demonstreaza dezvoltarea economica a provinciei. Basarab I, nepotul lui Barbat, este considerat intemeietorul Tarii Romanesi, deoarece este cel care uneste aproape toate formatiunile din Oltenia si Muntenia si refuza sa mai plateasca tribut ungurilor. Basarab I a eliberat provincia Basarabia de sub autoritatea tatarilor si a fost alipita Tarii Romanesti. Basarab I este mentionat in izvoarele istorice cu titlul de „mare voievod si domn”. Stapanirea asupra Banatului de Severin l-a adus pe Basarab I in conflict cu regalitatea maghiara. In 1330, a avut loc batalia decisiva cand Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, porneste din Timisoara o campanie impotriva lui Basarab, ajungand la Severin si apoi la Curtea de Arges. In drum spre casa, intr-un defileu din munti numit Posada (locul exact nu a fost identificat), armata maghiara a fost inconjurata si infranta de oastea romana. Carol Robert a fugit in Ungaria deghizat in hainele unei slugi de-ale sale.
A doua etapa a acestui proces s-a desfasurat sub urmasii lui Basarab I si a dus la consolidarea statului: Nicolae Alexandru (1352-1364) si-a luat titlul de „Singur stapanitor” (independent) si a intemeiat prima mitropolie a Tarii Romanesti, cu sediul la Curtea de Arges (1359), iar Vladislav Vlaicu (1364-1377) a creat cancelaria domnesca, a batut moneda proprie si a infiintat o a doua mitropolie ortodoxa cu sediul la Severin. In 1368 s-a inteles cu regele maghiar pentru a normaliza situatia cu maghiarii, devenind vasal si primind Banatul, Severinul si Fagarasul.
In legatura cu formarea Tarii Romanesti, traditia istorica vorbeste de descalecatul lui Negru Voda, voievod din Tara Fagarasului.
Formarea Moldovei
Una dintre cele mai vechi mentiuni despre moldoveni este o inscriptie din secolul al XI-lea din Sjonhem, din insula Gotland din Suedia. Inscriptia aminteste de moartea varegului Rodfos la trecerea prin teritoriile vlahilor moldoveni (Blakumen ). O alta sursa este povestea (saga) Eymundar din codexul Flateyjarbók in care se aminteste despre o alianta a unui principe din Kiev cu vlahii si pecenegii in 1018-1019
In 1247, preotul franciscan Giovanni da Pian del Carpine se intalneste cu voievodul Olaha.
Diverse alte cronici amintesc despre evenimente istorice (secolul XIII) cu participarea vlahilor din Tara Bolohovenilor, teritoriu aproximativ intre Prutul si Niprul de mijloc (participarea la luptele cu Galitia sau Halicia sau Halici), Tara Brodnicilor, teritoriu intre Prutul si Niprul de jos (participarea acestora la batalia de la Kalka) si Tara Berladnicilor, teritoriu intre Siretul de jos si Nistru (tara ajunsa vecina cu episcopia Cumaniei de langa zona Buzaului).
In 1285 tatarii ataca Transilvania in timpul regelui Vladislav al IV-lea, Cumanul. Conform cronicii Moldo-ruse, Vladislav a cerut ajutor militar din partea Papei. Neprimind ajutor, regele a utilizat trupe formate din romani ortodocsi localnici. Tatarii sunt batuti si alungati din Transilvania si din partea de vest a Moldovei in cursul anului 1285, an in care este intemeiata Moldova. Pe teritoriile eliberate este ales drept conducator Dragos datorita ajutorului militar dat in bataliile cu tatarii. Dragos era dependent de regele Ungariei.
In 1324, Phintia de Mende, nobil din Regatul Ungariei, conduce o campanie impotriva tatarilor. Conform unor cronici (de ex. cronica moldo-polona), in 1345, Ludovic I al Ungariei, impreuna cu o parte din nobilimea din Transilvania, duce o campanie impotriva tatarilor. Regele il lasa pe unul dintre participanti, Dragos, voievod maramuresan, in Moldova, acesta facand o marca de aparare pentru Ungaria (varianta neconforma cu datele cronologice)
In 1359, un alt voievod din Maramures, Bogdan, trece Carpatii si ii alunga pe urmasii lui Dragos, creand regatul medieval independent Moldova. Insemnele regalitatii apar in manuscrise unde domnii au atat formule de adresare cat si imagini desenate sau pictate in care apar cu coroana pe cap si cu semnele heraldice corespunzatoare.
Prima capitala a regatului Moldovei a fost la Baia.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

proces istoric tara romaneasca moldova imperiul roman
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2020 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018016 (s)