News Flash:

Forul lui Traian, omagiul romanilor fata de cei mai puternici adversari - DACII

27 Noiembrie 2013
4370 Vizualizari | 0 Comentarii
Apolodor din Damasc a ridicat un arc de triumf, cu trei intrari, in centrul forului a fost asezata statuia ecvestra in bronz aurit a lui Traian si pe margini un portic decorat cu busturi de daci captivi, intre care si cel al lui Decebal. Forul lui Traian cuprindea Basilica Ulpia si Columna lui Traian. Forul lui Traian a fost construit intre anii 106 si 112, datorita imensei prazi de razboi de aur si argint luata de la daci, si s-a pastrat intact pana in secolul al VI-lea. De-a lungul timpului, statuile de daci au fost luate din acest for si pastrate in Muzeul Vaticanului, Muzeul Luvru sau alte muzee din Florenta, Napoli, Berlin, Praga, Copenhaga, Sankt Petersburg si chiar, mai tarziu, in SUA..
De asemenea, multe dintre statui sunt pastrate in colectii de stat si private. In luna iunie a anului 1998, la Roma, au fost realizate sapaturi arheologice in Forul lui Traian, intr-o zona care nu fusese cercetata pana la aceasta data. In urma sapaturilor au fost scoase la lumina trei sculpturi de daci, dintre care doua statui acefale si un cap. Din cele aproximativ 100 de statui din Forul lui Traian, multe dintre ele au fost pierdute, distruse in mod natural (cutremure, degradarea forului) sau in mod voit, si alte statui care stau inca in umbra, asteptand a fi scoase la lumina.
Numarul insemnat de statui de daci a atras atentia istoricului I.I. Russu, al carui studiu "Daco-Getii in Imperiul Roman" este unul lacunar, si a cercetatoarei Jutta Pinkerneil, care, de asemenea, are un studiu incomplet, fara ilustratii, "Studien zu den Trajanischen Dakerdarstellungen". Existenta acestor reprezentari ale dacilor, precum si noile descoperiri din Forul lui Traian din Roma l-au determinat pe cercetatorul roman Leonard Velcescu sa intreprinda un studiu dedicat reprezentarilor stramosilor nostri. Acest subiect a constituit teza de doctorat in istoria artei sustinut la Sorbona si École Pratiques de Hautes Études din Paris, scrie ziarullumina.ro.
Aproape 100 de statui de daci au impodobit Forul lui Traian
Studiul istoricului de arta Leonard Velcescu, "Dacii in sculptura romana. Studiu de iconografie antica", publicat in limba romana in anul 2008, aduce noi perspective in cunoasterea corecta a trecutului nostru, inca lasat intru intuneric si nevalorificat de istoricii romani. Este foarte interesant faptul ca statuile de daci au fost realizate de artistii romani cand arta romana era la apogeu, fapt ce l-a indemnat pe istoricul roman sa aduca la cunostinta tuturor faptul ca romanii le-au adus dacilor un omagiu pentru vitejia lor, pentru ca dupa zeci de ani in care au purtat atatea campanii pentru a inlatura "pericolul de la Dunare" au reusit sa ocupe o parte din teritoriul lor si sa ia o imensa prada de razboi.
"Statuile monumentale de daci au impodobit tot perimetrul Forului lui Traian, avand rol de false cariatide, fiind situate la nivelul aticelor porticurilor curtii interioare, deasupra fiecarei coloane de sustinere a galeriilor acestor porticuri si la nivelul fatadei exterioare (partea sudica) a Basilicii Ulpia. Forul lui Traian de la Roma a fost construit in sase ani de Apolodor din Damasc. Este un fapt exceptional pentru ca niciodata romanii nu au construit atatea statui de daci, aproximativ 100, pentru "lumea barbara" si la asa dimensiuni. Este un avantaj foarte mare din punct de vedere al calitatii artistice pentru ca in vremea imparatului Traian arta romana era la apogeu, mai ales portretul. Statuile monumentale au fost realizate dupa prizonierii daci, deci, modele reale. Se stie ca dupa cuceririle unor parti din Dacia au fost dusi la Roma prizonieri care au servit drept modele pentru artistii romani. Astfel, imaginea demna a dacilor a fost plasata in locul cel mai prestigios al lumii romane, in inima Romei, in Forul lui Traian, si aceasta imagine nobila a poporului dac a reusit sa invinga factorul distrugator al timpului si sa ajunga pana in zilele noastre, fapt foarte important si de mare valoare pentru istoria reprezentarilor antice ale dacilor in arta romana si a culturii Romaniei", a explicat istoricul de arta Leonard Velcescu.
Razboaiele romanilor cu dacii au fost cele mai grele
Reprezentarile de daci "vorbesc" prin imaginea lor de identitatea noastra si astfel existenta lor trebuie sa fie valorificata cat mai mult, mai ales ca romanii nu au facut niciodata atatea reprezentari monumentale pentru lumea barbara, cu exceptia celor realizate in cinstea dacilor. "In Antichitate erau niste canoane sau legi potrivit carora nu aveai voie sa sculptezi statui mai mari decat imparatul. Aceste statui cu reprezentarile dacilor sunt de dimensiunea imparatului si chiar, incredibil, mai mari, s-a ajuns la o dimesiune de 3 metri. Te intrebi cum aceste statui au ajuns sa impodobeasca cel mai prestigios for din lumea Imperiului Roman. Va inchipuiti, la inaltime stateau statuile de daci intr-o postura demna, am putea spune ca dacii priveau de sus lumea vie a romanilor. Logic ar fi fost ca in locul statuilor de daci sa fie asezati demnitari romani, zeitati romane si asa mai departe. Dar, din moment ce nu avem izvoare scrise, ne plasam in sfera ipotezelor plauzibile. Cert este faptul ca aceste statui exista si ca au fost asezate in semn de omagiu sau de admiratie. Imi certific parerea pe baza a ceea ce imparatul Traian a remarcat despre daci, in urma razboaielor purtate impotriva lor, cuvinte pastrate initial in cartea pierduta "De bello dacico", dar fragmente din ea au fost citate mai tarziu. Asadar, Traian spune despre razboaiele cu dacii ca au fost cele mai grele din toata istoria armatei Imperiului Roman si ca dacii au fost cei mai valorosi razboinici din lume. Dupa cuceririle din Dacia, romanii indreptandu-se spre Asia Mica, spre parti, Traian isi nota: "...cand romanii erau atacati de catre parti cu celebrele lor arcuri, acestea erau nimic pe langa sabiile curbe ale dacilor, care au provocat foarte mult rau in randurile armatei noastre"", reliefeaza istoricul de arta.
Traian, militar de profesie, si-a dat seama de valoarea acestor razboinici daci si a vrut sa-i incorporeze pe acestia. Este un lucru precis ca, dupa cuceririle romane, dacii au intrat masiv in armata romana, au ocupat posturi-cheie in armata si, chiar mai mult, au fost si imparati ai Imperiului Roman. Se pune intrebarea: Cum acesti razboinici daci, mandri, care preferau sa moara decat sa fie umiliti, au acceptat sa lupte in armata romana? "Din punct de vedere pertinent, Traian a facut un fel de contract cu ei ca sa capete incredere si a facut acest for pentru el si pentru a glorifica cuceririle din Dacia cu iconografia dacilor, construirea forului avand rolul de a le arata dacilor ca romanii ii respecta foarte mult. Astfel, le-a castigat increderea, facandu-i nemuritori, dovada ca sculpturile lor in piatra rezista pana astazi. Acest contract este asemenea celui facut in Antichitate cu zeitatile, potrivit caruia ei se dedicau zeilor pentru a le fi bine. Asadar, contractul stipula glorificarea dacilor, dar cu conditia intrarii lor in armata romana. Acest lucru s-a intamplat mai tarziu, cand trupe auxiliare si cavalerie daca cu steagul dacic au intrat in armata romana, chiar si in timpul lui Constantin cel Mare si mai tarziu", a aratat Leonard Velcescu.
Imaginea "barbarilor" daci
Trebuie precizat ca termenul "barbar" in viziunea grecilor se aplica persoanelor din afara teritoriului lor, pentru ca mai tarziu pentru romani, pe langa aceeasi semnificatie, termenul "barbar" sa reprezinte inamicii imperiului. Statuile cu daci din Forul lui Traian sunt insotite cu inscriptia "prizonier dac", iar reprezentarile de daci nu sunt niciodata aceleasi, ele fiind veritabile portrete. "Desi exista aceasta inscriptie de "prizonier dac", aceasta nu inseamna ca acestia erau intr-adevar toti prizonieri, deoarece dacii, indiferent de conditia sociala, sunt reprezentati intr-o pozitie demna, cu mainile impreunate, nu legate, precum alti prizonieri barbari, pozitie care se observa si astazi la taranii nostri. Cand am mers prin Mehedinti, de exemplu, si voiam sa fotografiez un taran in costum popular, deoarece aducea foarte mult cu portul stramosilor nostri, precum si chipul, dupa ce se aranja, lua o pozitie asemanatoare reprezentarilor dacice din Forul lui Traian, avand mainile in dreptul pantecului, asezate una peste cealalta. De aceea spun ca aceasta inscriptie nu releva faptul ca dacii erau prizonieri, fiindca in cercetarile mele am gasit reprezentari de prizonieri barbari, precum celti sau germani, care sunt legati cu mainile la spate si in lanturi", a mai precizat Leonard Velcescu.
Multe din aceste statui sunt realizate in marmura de culori variate, in porfir rosu sau din alte materiale nobile, ele contribuind la fastul unor monumente din Roma sau din alta parte. Artistii romani nu au incercat nici pe Columna, nici in statui, sa umileasca poporul dac, spre deosebire de trofeele unde se pot observa "barbarii" invinsi, ingenuncheati, legati cu lanturi si cu capetele plecate. Aici nu se vede acest lucru, reprezentarea clasica de trofeu, legat cu lanturi de un par, aici este ca o punere in evidenta, o glorificare sau respect pentru vitejia, credinta lor si alte multe lucruri pe care le ignoram.
Aceste statui si basoreliefurile Columnei lui Traian au fost studiate in perioada Renasterii si in perioada Barocului, deoarece sunt lucrari realizate in perioada de apogeu a artei romane. Michelangelo spunea despre Columna lui Traian ca este unica in lume ca valoare artistica. Acest monument a avut o importanta influenta asupra celor mai mari artisti ai Renasterii, asupra frescelor lui Raffaello Sanzio, de asemenea, Rubens a studiat pe statuile dacice, Gian Lorenzo Bernini, a carui capodopera - Piata Sfantului Petru cu acea galerie de sfinti din fata Vaticanului - este o copie fidela dupa Forul lui Traian, precum si alti mari artisti italieni si francezi. "Daca cei din Renastere sau din Baroc au facut scoala studiind aceste statui de daci, de ce nu am face si noi acelasi lucru?", intreaba retoric istoricul de arta.
Cercetarile intreprinse de Leonard Velcescu au drept scop trezirea constiintei oamenilor cu privire la pastrarea identitatii si aflarea istoriei adevarate, deoarece fara acestea un popor nu poate dainui. "Aceste statui trebuie sa le facem cat mai cunoscute pentru a fi studiate, si, incetul cu incetul, romanii sa isi dea seama de valoarea acestora. Ma intalnesc adesea cu istorici din Franta care nu stiu nimic despre noi, de unde venim, cine am fost si, astfel, cunoasterea acestor lucruri, valorificarea si promovarea lor ne-ar ajuta foarte mult sa clarificam situatia si sa aducem in lumina adevarata identitate a noastra in Europa, mai ales in contextul acesta politic, cand romanii au de suferit din aceasta cauza."
"Uitarea trecutului este consecinta situatiei noastre de astazi"
Originar din orasul Pitesti, judetul Arges, istoricul de arta Leonard Velcescu este absolvent al Universitatii de Istoria Artei si Arheologie din Sorbona si École Pratiques de Hautes Études-Paris (1994). A obtinut doctoratul la prestigioasa institutie din Sorbona in anul 2000 cu tema "Dacii in sculptura romana. Studiu de iconografie antica". Din anul 2007, Leonard Velcescu sustine o serie de comunicari la diferite muzee, institutii si universitati din tara pentru a face cunoscute cercetarile sale si doreste infiintarea unui domeniu de cercetare in iconografia antica in Romania, domeniu ce nu prea exista si nu este dezvoltat si cercetat, precum si realizarea unui muzeu care sa cuprinda o sectie de mulaje dupa statuile monumentale antice de daci, un muzeu unic in tara noastra. "Am fost un popor maret si, desi cuceriti de alte popoare, nu ne-am pierdut identitatea, credinta si i-am asimilat prin felul de a vietui, de comportament. Uitarea trecutului este consecinta situatiei noastre de astazi, dezorientarea, uscarea radacinilor noastre, a randuirii vietii dupa dreptate si adevar", a concluzionat cercetatorul Leonard Velcescu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

apolodor damasc traian daci
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1647 (s) | 23 queries | Mysql time :0.026029 (s)