News Flash:

Friedrich von Schiller, unul din „printii poeziei germane”

23 Ianuarie 2015
904 Vizualizari | 0 Comentarii
Johann Christoph Friedrich von Schiller (n.10 noiembrie 1759, Marbach am Neckar, Baden-Württemberg - d. 9 mai 1805, Weimar), innobilat in anul 1802, a fost un poet si dramaturg german, considerat unul din „printii poeziei germane”.

Schiller s-a nascut in familia unui felcer din Marbach am Neckar in ducatul Württemberg din sudul Germaniei, care devine mai tarziu administrator al gradinilor curtii ducale. In 1773, la varsta de 14 ani, tanarul Schiller este inrolat la ordinul ducelui Karl Eugen in Academia Militara, institutie cu cel mai desavarsit spirit cazon, unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet. Dupa opt ani incepe studiul medicinei, devenind in 1780 medic militar al unui regiment din Württemberg, dupa ce sustinuse o dizertatie cu titlul Über den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen („Despre relatia dintre natura animala si cea spirituala a omului”).

Vezi si Opera lui Ion Caraion

Inca din adolescenta se simtea atras de literatura, in special de genul dramatic. Lecturile preferate vor fi Shakespeare, J.-J. Rousseau si poetii germani apartinand miscarii Sturm und Drang („Furtuna si Avant”). Curentul romantic german cu acest nume, dupa titlul unei drame de Klinger, a influentat inceputurile literare ale lui Schiller, al carui spirit nonconformist gaseste ecou in framantarile sociale ale timpului.

In 1781 publica drama Die Räuber („Hotii”), jucata cu succes un an mai tarziu la teatrul din Mannheim, deschizandu-i drumul spre celebritate.

Profund romantica, povestea celor doi frati cu caractere diferite exceleaza prin ilustrarea unor pasiuni puternice pe fundalul luptei dintre doua morale si doua ideologii. Spiritul revoltat al poetului are de infruntat initial reticentele autoritatilor, prin caracterului subversiv al dramei, dar succesul la public va infrange orice oprelisti. Datorita ideilor revolutionare din piesa Hotii, Schiller va fi numit in 1792 cetatean de onoare al Republicii Franceze. Schiller publica intre timp si alte lucrari cu carater radical si este silit sa emigreze in afara ducatului, fiind gazduit de un prieten din Thüringen. In anii 1783-1784 este numit poet al teatrului din Mannheim, unde insceneaza piesele sale Conjuratia lui Fiesco, si Kabale und Liebe („Intriga si iubire”), ultima reprezentata cu succes rasunator. In 1785 editeaza revista Rheinische Thalia si, sub impulsul unui elan plin de optimism, scrie poezia Zur Freude („Catre bucurie”), care va fi transpusa muzical de Beethoven in finalul Simfoniei a IX-a, devenita imn al Uniunii Europene.

Vezi si Activitate literara a lui Alecu Donici


In 1787 se stabileste la Weimar, primind functia de consilier la curtea ducelui Karl August. Aceasta ultima perioada a vietii sale este marcata de stransa prietenie cu Goethe, o perioada clasicista. Caracteristica acesteia, drama Don Carlos etaleaza un limbaj mai stapanit, ferit de exploziile verbale. Dati libertate gandirii, replica marchizului de Posa, sintetizeaza noul principiu calauzitor al navalnicului poet de odinioara.

Teoretician al idealismului in estetica, Schiller atribuia artei, literaturii si teatrului un rol fundamental in emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului si aparentelor”. Aceasta conceptie este teoretizata in lucrarea Briefe über die ästhetische Erziehung des Menschen („Scrisori despre educatia estetica a omului”, 1795). Este numit profesor la Universitatea din Jena (1789).

In 1790 se casatoreste cu Charlotte von Lengefeld, munceste mult si se imbolnaveste, devenind incapabil sa-si desavarseasca proiectele literare. Ducele de Weimar il salveaza, asigurandu-i o pensie.

In 1794 editeaza publicatia Die Horen, unde va colabora si Goethe. Prietenia celor doi va ramane unica in istoria literaturii. Individualitatile lor puternice se completau reciproc, spiritul speculativ, care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe si cel intuitiv, pornind de la varietate, al lui Schiller se intalneau la jumatatea drumului, cum avea sa scrie Schiller in studiul Über die naive und sentimentalische Dichtung („Despre poezia naiva si cea sentimentala”, 1796). La indemnul lui Goethe, Schiller se intoarce - dupa zece ani de studii si publicistica - la poezie si drama.

Dupa 1799 apar dramele Wallenstein, Maria Stuart, Die Jungfrau von Orléans („Fecioara din Orléans”), Die Braut von Messina („Mireasa din Messina”), Wilhelm Tell.

In vara anului 1804, Schiller se imbolnaveste din nou si moare la Weimar, la 9 mai 1805.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

innobilat poet dramaturg german spirit cazon celebritate romantica
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1644 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019051 (s)