News Flash:

Ganditorul de la Hamangia - scurt istoric

9 Ianuarie 2014
9992 Vizualizari | 1 Comentarii
Intr-o asezare, cimitir de inhumatie neolitica, apartinator culturii de Hamangia au fost descoperite doua figurine de lut ars, reprezentind un barbat sezind pe un scaunel intr-o pozitie ce imita gestul gandirii, motiv pentru care a fost numit „ginditorul” si o femeie sezind alaturi, probabil consoarta lui. Conform datarii realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 i.e.n.) si sunt considerate capodopere ale artei primitive universale, potrivit piatza.net.
Ceramica de tip Hamangia exceleaza si abunda prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse in zone concentrice pe umar sau pe partea superioara a vaselor, „iar plastica este cu totul exceptionala, figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizandu-se prin stilizarea formelor anatomice in volume si planuri triunghiulare”.
Cultura care apartine „Ginditorului” a fost prima data atestata intr-un sit arheologic de linga orasul Baia, de pe litoralul Marii Negre. Este nivelul primei populatii stabilite pe coasta occidentala a Marii Negre, civilizatie meridionala.
Hamangia este de tip neolitic mijlociu, respectiv mileniul VI i.e.n. Descoperirile arheologice care caracterizeaza cultura au fost facute in asezarile de la Ceamurlia de Jos, Baia, Medgidia, Tirgusor si in Cernavoda si Durankulak. Caracteristice pentru Hamangia sunt statuetele antropomorfe cu tinuta artistica deosebita.
„Putine statuete la noi sau aiurea au provocat asupra privitorilor atita fascinatie precum Ginditorul de Hamangia. Piesa importanta a patrimoniului cultural national si mondial, aprobat de UNESCO, mica statueta ascunde ceva deosebit. Dar, de ce? Impresia este mai mult marita si intretinuta de gestul ginditor al statuetei” spune Vasile Droj in lucrarea „Ginditorul de Hamangia – cheia civilizatiilor arhaice”.
In anul 2000, statueta de la „Hamangia” a fost desemnata, de catre o comisie internationala, unul din cele 10 artefacte ale culturii pamintene care ar trebui sa ne reprezinte planeta. Respectiv, „Ginditorul” ar trebui sa fie unul dintre simbolurile care sa fie trimise in spatiu pentru o eventuala intilnire cu o civilizatie extraterestra.
„In acest mediu favorabil al formelor geometrice, Ginditorul, isi releveaza adevaratele virtuti, o serie de relatii matematice interesante si importante impunindu-se inca de la inceput prin parametrul inaltime, 113 cm, care nu este deloc intimplator si 355 cm circumferinta cercului in care se inscrie, intrucit aceste valori sunt unice in perimetrul matematicii, fiind singurele numere intregi al caror raport este chiar „Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi”.
355 : 113 = 3,1415929 fata de 3,1415926 …. cunoscut
Aceste numere au fost pastrate cu strasnicie de initiatii vechilor popoare, ele fiind atestate mai tirziu si de invatati geto-daci, codificate si in structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. Vechii egipteni le cunosteau si ei iar la chinezi apar ceva mai tirziu. Inaltimea „ginditorului” nu a fost facuta la intimplare, dovedind ca stramosii nostri aveau cunostinte de matematica si geometrie, iar aceasta operatie de obtinere a lui Pi din doua numere intregi reprezinta poate cea mai veche atestare a relatiei fundamentale.
Valoarea numerica 355 poate fi obtinuta, spune V. Droj, si prin dublarea inaltimii medii a omului, care este in jur de 175- 180 cm.
175+180 : 2= 177,5 x 2 = 355
In afara de aceasta, V. Droj, mai face urmatoarea observatie si anume faptul ca este posibil ca sistemul zecimal sa fi fost cunoscut. Acest sistem are o virtute de exceptie, pe care anticii au observat-o si anume ca inmultind sau impartind orice valoare numerica cu 10, 100, 1000, valoarea va ramine neschimbata, modificarea fiind numai cantitativa, valorile numerice pastrindu-si personalitatea. La fel, legat de dimensiunile piramidei Keops , 239 m baza si 148 m inaltimea, impartite la 10 se obtine o piramida construita pe dimensiunile craniului uman in care intra perfect “ginditorul”. Dimensiunile amintite sunt si cele care au fost folosite in programele de cercetare din Romania, Polonia, Bulgaria, Cehia etc. Autorul remarca faptul ca “ginditorul” si Piramida Keops au fost construite avind unul si acelasi model /masura: OMUL.
“Ginditorul” este o statueta multifunctionala caci rasturnind statueta cu fata in jos, se poate observa ca virful nasului, antebratele si genunchi sunt pe aceeasi linie, dovedind o pozitie de rugaciune dar si construite spre a fi instalate si in alte pozitii.
“Prin gestul sau meditativ, ginditorul, reflecta probabil, spune autorul, acea Profunda Sinteza a Cunoasterii, singura capabila sa armonizeze sinuozitatile evolutive – cumulul erorilor civilizatiilor Pamintului”.
Dar ginditorul nu a fost conceput sa ramina singur, dovada fiind statueta feminina cu aceeasi alura. Astfel, doi ginditori identici, asezati cu spatele unul catre altul in asa fel incit virful picioarelor scaunelelor si punctul de contact al spatelui lor, pozitie nefortuita si unica coincid din nou cu piramida lui Keops; dar de data aceasta, linia dreapta a mainilor lor este paralela cu muchiile piramidei. Inversind pozitiile celor doi ginditori si punindu-i fata, asa incit virfurile nasurilor, mainilor, genunchi sa fie lipite, constatam ca suprafata plata a cefelor lor este paralela cu liniile muchiilor piramidei lui Keops. Acelasi lucru se intimpla si in situatia in care cei doi ginditori stau cu spatele spre observator si cu fata spre piramida, uniti prin punctele de contact ale bratelor, antebratelor si capetelor (pozitie nefortuita) reproduc din nou modelul piramidei cu ajutorul liniei marginale, drepte, a giturilor, ce se suprapun peste muchiile piramidei.
V. Droj apreciaza ca cele doua vestigii antice au la baza unul si acelasi concept din care nu si in ultimul rind, Originea si evolutia “antropologica” si “antropometrica” – “Omul fiind masura tuturor lucrurilor”.
O observatie realizata de autor este legata de latimea care cuprinde gitul si ceafa care sunt plate si au latimea exact cit anvergura deschiderii picioruselor scaunelului. In parametrul latimii gitului se releva o valoare si o unitate de masura de exceptie: numarul de aur – 1,6180339.
Asezate cite trei statuete in diverse pozitii in cadrul combinatiilor stabilopodice acestea realizeaza un adevarat sistem de comunicare in care forma fiecarei pozitii ar reprezenta “arhetipul unei hieroglife – litere si combinatii de litere”.
Intre “Ganditorul ” de Hamangia, “Sfinxul” din Bucegi, Sanctuarele geto-dacice de la Sarmisegetuza-Regia, Sfinxul si piramidele de la Gizeh exista o legatura strinsa, asezata pe fundamentul unor calcule si interrelatii geometrico-matematice deosebite, tradind o precizie si o profunzime capabile sa incite invidia celor de azi si totodata sa ne puna in fata unei mari intrebari: Ce origine au toate acestea?
V. Droj scrie “Iata o prima relatie a acestei posibile inrudiri: pe un model schematic al Sanctuarului Mare Rotund de la Sarmisegetuza, facut la scara de 1/100, se aseaza doi ginditori in pozitie culcata, in lungul unei axe a pragurilor, astfel incit virfurile picioarelor acestora sa atinga cercul exterior cu diametrul de 29,40m, respectiv 29,40cm. Prelungind linia dreapta a cefelor lor, se observa cu surprindere ca acestea se intilnesc exact in centru Sanctuarului. Asezind in jurul cercului interior de 28,02m respectiv 28,02 cm, cot la cot, umar la umar patru “ginditori” se observa inchiderea perfecta unui sfert de cerc, adica distanta dintre doua axe a pragurilor. Cercul intreg de 360 grade va fi ocupat de 4×4 ginditori adica 16. Acest cerc alcatuit din cei 16 “Ginditori” este “Hora tacuta” in care fiecare ginditor se uita in centrul cercului, ca spre un loc foarte important. Autorul spune ca acesta este Locul geometric al Constiintei, Centrul, iar Conul este format de axa pragurilor, Sinteza Holografica Circulara.”
Numarul 16 de exceptie, atit in sine cit si in cadrul unei serii ca progresia geometrica in baza 2, simbol simultan al diviziunii si multiplicarii, cultul solar, luminii, ambele fiind simbolizate si reprezentate prin 8 sau 16 raze. De asemeni numarul 16 este totodata un reprezentant de serie al dezvoltarilor spatiale.
Astfel, anumite concepte cum este cel al efectului piramidei au persistat timp indelungat in spatiul carpato-dunarean. Astfel, intr-una din cartile rare ale lumii “Stematographia sive armorum illuzricorum delineatio, descritio et restitutio”, publicata in 1701 datorita lui Paul Ritter Vitezovic, este descrisa stema Daciei care are urmatoarea infatisare: scut rosu, mobilat cu o piramida de argint – cu partea din stinga umbrita – figura heraldica ce porneste de la baza scutului si se inalta pina la partea superioara a acesteia, de o parte si de alta a piramidei aflindu-se doi lei de aur rampanti si afrontati, asezati fata in fata.
Ritter mentioneaza ca “odinioara, cand era bogata si a avut eroii ei proprii”, leii “urcau spre inaltimi”. Piramida semnifica – potrivit aceluiasi autor – “o perfectiune deosebita si culmea gloriei” atestind virtutile care au stapinit Dacia pina la domnia lui Decebal. Plasarea Piramidei in centrul stemei ne arata ca simbolurile cele mai importante si reprezentative au fost bine precizate de catre populatia veche.
Conceptul incadrarii capului in trunchi – prezent la “Sfinxul” de la Piramide, precum si la “Ginditorul” de Hamangia este atestat arheologic si prin categoria de fibule triunghiulare – cum este cea de la Coada Malului, jud. Prahova. Dovezi noi ale continuitatii, dar mai ales ale raspindirii modelului arhetipal al “Ginditorului”, sunt de exemplu la Gradistea – Coslogeni, unde figurinele antropomorfe descoperite se apropie de alura generala a “Ginditorului”.
Concluzia autorului, expusa atunci in anul 1986, arata ca ideea creatorilor statuetei in diversele ipostaze raspindita pe Terra a fost aceea ca va exista cineva, cindva care, gasind un “Ginditor”, va descifra mesajul lor, incitind gindirea contemporanilor. Autorul incheie spunind: ” Toate aceste observatii – ce constituie doar o mica parte, infima, a argumentelor aduse – confirma ca “Ginditorul” de la Hamangia reprezinta una dintre cele mai complexe statuete care s-au realizat vreodata, constituind o veritabila «cheie de cod» in descifrarea Mesajului vestigiilor noastre istorice si a multora din alte parti ale Terrei, deoarece la baza acestora sta un concept comun ideomatematic. Enigmele trecutului constituie paradigma prezentului si solutia viitorului”.
Multe din aceste experiente care s-au repetat pe aceasta statueta pot fi verificate. Nu cred ca sunt numai potriviri sau observatii intimplatoare. Sigur ca se pune problema relevarii adevarului despre capacitatea spirituala si de creatie. Cert este faptul ca la baza acestora stau fenomene energo-informationale cunoscute si, de ce nu, codificate. Cercetarea trecutului ne poate pune in fata unor noi surprize.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cimitir figurine descoperirile arheologice cernavoda
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

marian patrascu  | #5245
ce e scris in centimentri trebuie corect si in conform cu realitatea scris in milimetri.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1656 (s) | 23 queries | Mysql time :0.020167 (s)