News Flash:

Garda de vikingi din Constantinopol

28 Noiembrie 2013
2755 Vizualizari | 0 Comentarii
Pana in 858 deja se stabilesc in Kiev, de unde, in numai doi ani, lanseaza un atac fulgerator si indraznet asupra Constantinopolului, pe care il numeau Miklagard, Marele Oras. Nu au succes, dar vikingii nu cedeaza si tot mai intreprind campanii impotriva bizantinilor in 907, 941 si 944, desi in tot acest timp vikingii incep sa fie asimilati de supusii slavi si deja nu ii mai putem privi drept o populatie de sorginte germanica, ci “un fel de slavi”, dupa spusele geografului arab Ibn Khordadbah in secolul al IX-lea.
Vikingii autentici, la care arabii si bizantinii se refera cu denumirea de varegi, inca figureaza in istoria Rusiei, pentru ca printii din Kiev si Novgorod angajeaza trupe de mercenari din randul acestora, o practica ce continua pana in secolul al XI-lea, ultima mentiune a unor astfel de mercenari datand din 1043. Multi vikingi, dupa aventura din Rusia, iau drumul Constantinopolului si intra in randurile armatei de aici, chiar in 911 se pare ca stationau aici nu mai putin de 700 de oameni, scrie frontpress.ro.
Dupa aceea bizantinii se folosesc din ce in ce mai mult de varegi: sapte corabii cu 415 vikingi insotesc o expeditie bizantina in Italia in anul 935; sase corabii cu 629 de oameni navigheaza spre Creta in 949 tot sub steag bizantin; in 955 trupe de Rus lupta impotriva arabilor, iar in 968 ii gasim intr-o campania in Sicilia. 20 de ani mai tarziu, in 988, printul Vladimir al Kievului trimite 6000 de varegi in ajutorul imparatului bizantin Basileios al II-lea. Se naste odata cu ei faimoasa garda de varegi de la Constantinopol (The Varangian Guard).
Fondarea acestei garzi, denumita adesea in surse garda Purtatorilor de Securi, a rezultat din neincredere imparatului in propriile trupe de bizantini. Din contra, nutrea o incredere crescanda in acesti vikingi Rus, probabil din pricina descrierilor calatorilor arabi, care ii lauda in nenumarate randuri pe vikingi pentru loialitatea lor fata de printul kievean. Vorbele nu sunt exagerate, pentru ca in secolul al X-lea Anna Comnena scrie ca trupele de varegi considerau protectia persoanelor imperiale aproape o traditie de familie, un fel de datorie sacra trimisa din generatie in generatie, o fidelitate pe care nu puteau nicicand sa o incalce.
Vikingii nu nutreau niciun imbold spre tradare. Scandinavii erau prin urmare mereu bine primiti la curtea bizantina, iar saga islandeze si inscriptiile runice contin numeroase referinte despre vikingi care la un moment dat au servit in garda de varegi. Chiar Harald Hardrada, viitorul rege al Norvegiei, a fost unul dintre temutii mercenari.
Garda a continuat sa curpinda in principal scandinavi vreme de 150 de ani de la fondarea sa, dar dupa cucerirea Angliei de catre normanzi in 1066, ea incepe sa incorporeze si un numar considerabil de anglo-saxoni care emigreaza din insula. Apar pentru prima data in componenta trupelor bizantine in anii 1070-1080, cand se pare ca sunt un corp distinct de cel scandinav, dar pana in secolul al XII-lea cresc randurile. Astfel ca, in 1180, cronicarul bizantin Cinnamus mentioneaza ca acum garda de varegi a ajuns sa fie compusa mai mult din oameni “de rasa britona”, decat din Rus sau vikingi.
Chiar si in acest context, Saga lui Sverrir contine informatii cum ca tarziu, prin 1195, imparatul trimite ambasadori la regii Norvegiei, Danemarcei si Suediei, cerand 1200 de oameni pentru a-l servi in garda personala. Si cronica lui Villehardouin care povesteste despre cruciada a patra din 1202-1204, pomeneste despre garzile de danezi, nu numai de anglo-saxoni. Varegii sunt insa in minoritate la aceasta data, sursele de secol XIII echivalandu-i cu Englinoi, deci cu englezii. Aventura vikingilor in est ajunsese la sfarsit. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

kiev atac fulgerator constantinopolului vikingii rusia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1759 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019464 (s)