News Flash:

George al III-lea al Regatului Unit si problema coloniilor

5 Octombrie 2014
1036 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (-0.0014)
USD: 4.2653 RON (-0.0005)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Dupa razboi a fost nevoie sa se mentina in America o forta permanenta de zece mii de oameni care sa faca fata unei eventuale revolte a canadienilor francezi. Grenville a propus ca o treime din suma necesara pentru intretinerea armatei sa fie perceputa in colonii sub forma taxelor de timbru. Problema centrala pentru colonistii nu a fost valoarea taxelor ci faptul ca parlamentul ar putea percepe o taxa fara aprobarea americanilor, deoarece coloniile nu erau reprezentate in parlament.

Americanii au protestat pentru ca englezii avrea dreptul "nici o taxa fara reprezentare", un argument pe care Londra l-a respins in numele unei reprezentari virtuale.

In 1765, Grenville a introdus Stamp Act, statornicind un drept de timbru, care indrepta spre casieriile fiscului putinul aur pe care-l posedau coloniile. Intre timp, regele exasperat de incercarile lui Grenville de a-i reduce prerogativele a incercat fara succes sa-l convinga pe William Pitt sa accepte functia de prim ministru. Lordul Rockingham, cu sprijinul lui Pitt si al regelui, a abrogat nepopularul Stamp Act a lui Grenville dar guvernul sau a fost slab si a fost inlocuit in 1766 de Pitt, pe care George l-a numit Conte de Chatham.

Vezi si Prima parte a domniei lui George al III-lea al Regatului Unit

La inceputul anului 1766, William Pitt cere suprimarea impozitelor pe care coloniile americane le plateau Angliei. Mai tarziu, cu o majoritate de un vot, cabinetul North hotaraste sa nu mentina decat un singur impozit, acela asupra ceaiului. Americanii au refuzat sa cumpere ceaiul daca trebuia impozat; pentru ca Compania Indiilor Orientale avea stocuri mari, o nava incarcata cu ceai a pornit spre Boston. Americanii au aruncat in mare lazile de ceai. La un an si jumatate de la afacerea Boston au inceput ostilitatile.

Vezi si Domnia lui William al IV-lea al Regatului Unit

Toti expertii erau de parere ca in scurt timp colonistii vor fi infranti. Nu aveau nici un oras fortificat, nici un regiment disciplinat, nici un vas de razboi. Nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere militar nu erau pregatiti sa sustina un razboi contra Angliei. In plus, daca Anglia nu-i mai proteja, urmau sa fie expusi atacurilor din partea tuturor puterilor maritime din lume. Insa Franta, fericita sa se razbune pe tratatul din 1763, a sustinut colonistii. Flota franceza refacuta domina marea.

Succesul militar al americanilor a fost determinat de o lupta navala, lupta de la Chesapeake. Irlanda, gata si ea sa se revolte, a trebuit calmata, acordandu-se parlamentului din Dublin o completa independenta legislativa.

Odata cu caderea Lordului North in 1782, Lordul Rockingham care era Whig a devenit prim-ministru pentru a doua oara, dar a murit in cateva luni. Regele l-a numit pe Lordul Shelburne sa-l inlocuiasca. Charles James Fox a refuzat sa serveasca sub Shelburne si a cerut numirea Ducelui de Portland.

Pacea de la Versailles
din 1783 a fost pentru Anglia o pace umilitoare. Ea a recunoscut independenta coloniilor americane, a restituit Spaniei Minorca, Frantei Saint-Pierre si Miquelon, Santa Lucia, Tobago, Goreea si Senegal. In 1785, John Adams a fost numit ambasador al Statelor Unite in Marea Britanie.

In 1783, guvernul lui Shelburne a fost inlocuit de catre Coalitia Fox-North. Ducele de Portland a devenit prim-ministru, iar Fox si Lordul North secretari la Externe si Interne.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

razboi america canadienilor francezi armatei problema americanii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2741 (s) | 34 queries | Mysql time :0.096007 (s)