News Flash:

George al IV-lea al Regatului Unit si criza de regenta din 1788

25 Ianuarie 2015
1921 Vizualizari | 0 Comentarii
George al IV-lea (George Augustus Frederick; 12 august 1762 – 26 iunie 1830) a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei si al Hanovrei din 29 ianuarie 1820, pana la moartea sa.

Se crede ca regele George al III-lea suferea de o boala ereditara porphyria.In vara anului 1788 sanatatea lui mentala s-a deteriorat insa a fost in stare sa se scuteasca de unele din indatoririle sale si sa declare Parlamentul prorogat din 25 septembrie pana in 20 noiembrie. In timpul prorogarii, George al III-lea s-a imbolnavit, viata sa fiind amenintata iar la convocarea Parlamentului din noiembrie, regele n-a putut sa rosteasca discursul obisnuit la deschiderea Parlamentului. Parlamentul s-a gasit el insusi intr-o pozitie impracticabila; potrivit unei legi mai vechi nu se putea trece la dezbaterea nici unui lucru pana nu se rostea discursul regelui.

Vezi si Criza juramantului - scurt istoric

Parlamentul a inceput dezbaterea pentru stabilirea unei regente. In cele din urma, primul ministru Pitt a fost de acord ca Printul de Wales ar fi cea mai potrivita alegere pentru a fi numit regent insa cere limitarea acestor puteri. Printre alte lucruri, Printul de Wales nu putea sa vanda proprietatea regelui sau sa acorde ranguri nobiliare altor persoane in afara de copiii regelui. Printul de Wales a denuntat schema lui Pitt, declarand ca este "un proiect pentru producerea de slabiciune, tulburari si nesiguranta in fiecare ramura de administrare a afacerilor". In interesul natiunii, ambele factiuni au fost de acord sa faca un compromis.

Vezi si Criza abdicarii

Un impediment tehnic semnificativ era lipsa unui discurs al Tronului, care era necesar inainte ca Parlamentul sa poata proceda la orice dezbateri sau voturi. Discursul era rostit in mod normal de catre rege, dar el putea fi, de asemenea, rostit de catre reprezentanti regali cunoscuti sub numele de Lorzi Comisari; nici un document nu permitea Lorzilor Comisari sa actioneze cu exceptia cazului in care se aplica marele sigiliu.
Sigiliul nu putea fi aplicat in mod legal, fara autorizarea prealabila a suveranului. Pitt si ministrii sai au ignorat ultima cerinta si au dat instructiuni Lordului Cancelar sa aplice sigiliul fara consimtamantul regelui. Aceasta fictiune juridica a fost denuntata de catre Edmund Burke ca o "minciuna evidenta" ca o "absurditate palpabila" si chiar ca un "fals, inselaciune".

Fratele Printului de Wales, Ducele de York, a descris planul ca "neconstitutional si ilegal". Cu toate acestea, altii din Parlament au considerat ca o astfel de schema a fost necesara pentru a mentine un guvern eficient. In consecinta, la 3 februarie 1789, la mai mult de doua luni dupa ce a fost convocat, Parlamentul a fost deschisa oficial de catre un "ilegal" grup de Lorzi Comisari. Regele a declarat retroactiv, ca instrumentul de autorizare a Lorzilor Comisari de a actiona a fost valabil.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

rege regatului unit marii britanii irlandei hanovrei parlamentul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2735 (s) | 23 queries | Mysql time :0.077646 (s)