News Flash:

Gheorghe Asachi, o figura de marca a culturii romanesti

22 Septembrie 2013
5070 Vizualizari | 0 Comentarii
Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator si dramaturg roman care s-a nascut la Herta, in nordul Moldovei (azi in Ucraina). Precursor al generatiei pasoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din intemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase in tinerete, manuscrisul Tiganiadei, epopeea bufa a lui Ion Budai-Deleanu. A fost indrumator cultural in domenii diverse: teatru, scoala, presa, activitate tipografica.
Asachi a fost si unul din intemeietorii Academiei Mihailene. A publicat prima gazeta romaneasca din Moldova, Albina Romaneasca (1829). A organizat primele reprezentatii teatrale in limba romana (1816) si Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce si adapteaza piese de teatru straine. In poezie, abordeaza toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditatii, balade. Versifica legendele istorice Dochia si Traian, Stefan cel Mare inaintea Cetatii Neamt. A scris si nuvele istorice (Dragos, Petru Rares, Rucsandra Doamna s.a.), care au constituit sursa de inspiratie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
In 1830 era Venerabilul unei loji din Iasi, iar in 1866 a participa la lucrarile Lojii Steaua Romaniei, tot din Iasi. A fost initiat in francmasonerie la Milano, in Italia.
A fost o personalitate complexa, indrumator si animator al vietii artistice si culturale, organizator al scolilor nationale din Moldova, unul din pionierii picturii romanesti si initiatorul invatamantului artistic in scolile moldovenesti.
Fiul sau, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de stiinta, a carei activitate a vizat matematica si topografia.
S-a nascut la Herta, ca fiu al preotului Lazar (Leon) Asachi si al Elenei. Unii ii atribuie o origine armeana sau ruteana, pe linie paterna. George Calinescu i-a stabilit o alta genealogie, cea materna. Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, nemes din Oltenia a trecut in Moldova si de acolo in Oltenia in 1713. In 1728 coboara in Moldova, se preoteste si se insoara cu fata unui popa. Fiica lui va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi. La 9 ani, Gheorghe Asachi continua studiile in polona, latina, germana la Lemberg, Polonia (azi Liov, Ucraina), unde se mutase familia sa.
In cadrul Universitatii din Liov, in perioada 1796 - 1804, Asachi studiaza, la Facultatea de Filozofie, logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica. Apoi, in perioada 1802 - 1804, urmeaza si un curs special de arhitectura.
La Lvov, Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au infiripat conceptiile sale iluministe sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasica romana, care se vor simti in creatiile sale literare.
Apoi studiaza astronomia si cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia si epigrafia la Roma (1808-1812), unde citeste literatura italiana si scrie sonete. Publica primul sau sonet in limba italiana in Giornale di Campodoglio in 1811. Primul poem in limba romana, "Catra Italia" a fost scris in acelasi an.
In 1812 revine in Moldova si se consacra activitatii de propasire a culturii romane. Pune bazele Academiei Mihailene(1835), stramoasa Universitatii din Iasi. Fondeaza revista Albina romaneasca si o tipareste la tipolitografia Albina.
Aici ii apar primele volume originale, Culegere de poezii si Fabule alese. Adversar declarat al Revolutiei de la 1848 in Moldova, cade in uitare si in perioada aceasta isi tipareste nuvelele istorice, intii in franceza, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie, in 1859 apoi si in traducere romaneasca, in 1867.
In anul 1869 la virsta de 81 de ani pleaca in calatorie la Lemberg, in Galitia si cumpara manuscrisul Tiganiadei lui Ion Budai-Deleanu.
Dupa obtinerea doctoratului in filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se intoarce in tara, la Iasi (1805), unde pune in practica cunostintele sale de arhitectura la construirea unor case particulare, in acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia, matematicile superioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze studiile la Roma. Aici a scris primele incercari poetice si a fost ales membru extraordinar al Societatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se intoarce in Moldova . Stapinind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi straine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul in vremea sa, optimist, cu dor de munca si increzator in puterile sale, calauzit de o ideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol important de restaurator in tara sa. intoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale in Moldova, care reclama, intr-o masura mereu crescinda, difuzarea stiintelor prin institutii de invatamint. Functiile pe care Asachi putea sa le indeplineasca si activitatile ce era in masura sa le desfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista. Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor institutiilor moderne care asigura progresul unui popor, il face constient de necesitatea unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu inclinatii pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a impulsiona dezvoltarea culturii romanesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate intr-o perioada de hotar intre epoca feudala si inceputurile orinduirii burgheze, Asachi poate fi revendicat in aproape orice domeniu al culturii. In 1813, Asachi infiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie in limba romana, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, in 1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40 de ani, Asachi s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). insarcinat de mitropolitul Veniamin Costache, in 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. in acest scop el aduce din Transilvania citiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se reintoarce in 1827 la Iasi pentru a desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care il va transforma in personalitate proeminenta a Moldovei. Militind pe linia idealurilor sale de tinerete, el isi continua stradaniile de organizare a invatamintului, infiintind prima scoala primara de fete Institutul pentru educatia fetelor (1834), punind bazele invatamintului artistic si politehnic in 1841 prin inaugurarea scolii de arte si meserii, extinzind reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe analitice. Realizarea sa de capetenie ramine insa Academia Mihaileana, deschisa in 1835, institut care va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt tarim in care contributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotaritoare este cel jurnalistic. El este in Moldova initiatorul presei in limba romana, scotind primul ziar romanesc Albina romaneasca. Vazind in presa un excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) - destinata taranilor, Icoana lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gheorghe asachi poet prozator dramaturg roman ostache negruzzi
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1755 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018970 (s)