News Flash:

Grancea Rakoczy, omul crud care a zdrobit oasele lui Horea si Closca

28 Octombrie 2013
3664 Vizualizari | 0 Comentarii
Informatii pretioase despre sangerosul ritual sunt furnizate tocmai de scrisoarea prin care crudul personaj isi cerea in urma cu 228 de ani rasplata pentru truda sa.
Calaul apare permanent in actele oficiale ale orasului Alba Iulia. In conscriptia din 1673, pe Ulita Tiganilor din orasul vechi, intre cele 29 de proprietati, locuia si calaul. La 1784, in timpul rascoalei iobagilor romani conduse de Horea, Closca si Crisan, responsabil de aceasta ocupatie sangeroasa era Grancea Rakoczy. Este omul insarcinat de autoritatile vremii sa puna in practica una dintre cele mai drastice pedepse, frangerea trupului cu roata.
Sentinta de condamnare la frangerea cu roata
Horea si Closca au fost prinsi prin tradare la sfarsitul anului 1784. Ulterior, au fost incarcerati, in celule separate, la portile a III-a si a IV-a ale Cetatii din Alba Iulia. Crisan, al treilea conducator al Rascoalei, a fost intemnitat in vechiul corp de garda al Cetatii, o cladire azi disparuta, pana in 13 februarie 1785, cand si-a pus capat zilelor. Ancheta comisiei imperiale de la Alba Iulia a durat aproape o luna, pana la 24 februarie 1785. Ca sa se poata indeplini ordinul imparatului de la Viena, a fost adaugat sentintei articolul ce prevedea pedeapsa cu moartea prin zdrobirea oaselor condamnatului cu roata pentru fapte de talharie si omoruri la drumul mare, cu scopul de a da un exemplu, potrivit alba24.ro.
n sentinta pronuntata la 26 februarie 1785, publicata de publicata de Claudia Baluta, se spune: „In procesul criminal intentat contra lui Horea, numit altminterea si Ursu Nicola, din comuna Rau Mare, din Marele Principat al Transilvaniei, in etate de vreo 54 de ani, de religie neunita, casatorit si supus cameral, apoi contra lui Ion Closca din Carpinis, tot din Marele principat, (in etate de vreo 30 de ani, de religie neunita, casatorit si de asemenea supus cameral, Comisia aulica cezaro-regala ordona prea gratios din partea Majestatii Sale sa cerceteze tulburarile si sa cheme la ordine pe tarani, a stabilit in drept, potrivit legilor preainalte:… amandoi, Horea Closca, in conformitate cu articolul 62 despre tulburari si tumulturi si articolul 90, despre talharii, sa fie adusi la locul de osanda (Dealul Furcilor) si acolo sa li se franga cu roata toate membrele corpului incepand de jos in sus, mai intai lui Closca apoi lui Horea, corpurile lor sa fie taiate in patru, capul si partile corpului sa se puna (traga) pe roate pe langa diferite drumuri, anume in comunele unde au savarsit cruzimile cele mai scelerate iar inimile si maruntaiele lor sa fie ingropate la locul supliciului”, se spunea in sentinta data de autoritatile austriece care stapaneau Transilvania la acea vreme.
Martor ocular la executie
Executia a avut loc in 28 februarie 1785. O descriere amanuntita a evenimentului sangeros se afla in scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor in acea vreme la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimisa unui prieten al sau la Roma,  la 2 martie 1785.  „Dupa cum prevedea sentinta intocmai asa, in dimineata zilei de 28 februarie pe la ceasurile noua si jumatate, Horea si Closca au fost asezati separat pe cate un car special, fiecare fiind insotit de cate un preot schizmatic (ortodox). Este cu neputinta sa descriu convoiul si multimea care a fost de fata. Ei au fost insotiti de un escadron de cavalerie din Toscana in tinuta de parada, cu mare pompa, de aproximativ trei sute de pedestrasi oraseni si de haiduci. Batalionul pedestrasilor i-a incadrat intr-un careu, iar calaretii s-au asezat la cele doua aripi. Eu, prin bunavointa unui locotenent de cavalerie, am stat calare intre batalionul in forma de careu si intre cavalerie si astfel am vazut de la inceput executia si parada, cum vad aceasta foaie de hartie din fata mea“, relata in urma cu 228 de ani Iosif Gabri.
Calaul cere rasplata pentru truda executiei
Punerea in practica a scenariului sangeros stabilit de autoritatile austriece a cazut in sarcina calaului orasului. Cele mai pretioase informatii despre cel care i-a zdrobit cu roata pe conducatorii Rascoalei de la 1784-1785 apar tocmai intr-o scrisoare pe care a adresat-o judelui orasului Alba Iulia.
Documentul a fost scris in limba maghiara de vreun slujbas al orasului in aprilie 1785, la putin timp dupa executia conducatorilor rascoalei, in care Grancea Rakoczy a avut rolul principal. “E stiut ca in rascoala trecuta multi din corifeii romanilor au fost osanditi si a trebuit sa-i execut dupa porunca. Eram tocmit pentru executii tocmai atunci la Sebes, dar am fost oprit de Nobilul Comitet pentru osanditii de aici; imi poruncise sa nu ma misc nicaieri din loc, caci vor fi multi de executat. A trebuit deci sa-mi las castigul de acolo – am si scrisoare despre asta – ca sa nu fie nicio intarziere din vina mea. Dar, desi am executat aici pe corifeii cei mari, pe multi tovarasi de-ai lor, intocmai cum cerea sentinta si am carat impreuna cu ucenicii mei in patru parti trupurile lor taiate in bucati, dupa porunca, am cerut si am umblat in zadar pe la slujbasii comitatului pentru plata ostenelii mele. Rog deci pe Cinstitul si Nobilul Jude sa-mi indrepte plangerea acolo unde crede ca voi putea dobandi rasplata trudei mele, caci acesta este mestesugul meu obisnuit si invatat si daca in acesta sufar vreo scadere, nu-mi pot tine nici eu vieata… In nadejdea platii m-am incarcat si eu cu mai multe datorii. Asteptand aceasta dreapta mangaiere raman al Domnului Jude si al Cinstitului si Nobilului Magistrat, saraca, supusa si credincioasa sluga. Gracea Rakoczy, Calaul Alba Iuliei“, se arata in scrisoarea trimisa de Grancea Rakoczy catre judele orasului, publicata de istoricul Gheorghe Anghel.
18 florini pentru executia cu roata
Judele orasului i-a respins cererea, pe motiv ca nu ei l-au angajat, ci tara, aluzie la imparatul de la Viena. In cele din urma, cererea calaului a ajuns la Guvernul Transilvaniei de la Sibiu. Grancea Rakoczy a primit suma de 51 de florini: cate sase de cap, pentru Horea, Closca si Crisan si cate trei pentru executia cu roata, tragerea in teapa, spanzurarea si decapitarea celor 11 tarani rasculati, prinsi in lunile noiembrie si decembrie 1784 si care s-au aflat in inchisorile de Aiud si Alba Iulia. Potrivit istoricului Gheorghe Anghel, suma era echivalenta la acea vreme cu pretul unei vaci sau a douazeci de vedre de vin. Istoricul apreciaza ca din continutul scrisorii calaului ar trebui sa intelegem mai bine personalitatile situate in varful piramidei feudale, de la imparatul de la Viena, nobilime si pana la cel care a zdrobit cu roata, actori pricipali ai episodului sangeros al executiei capitanilor eroi si a altor sute de iobagi implicati in Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan.
Locuri de tortura si executie
In Evul mediu fiecare oras, targ sau sat mai important isi avea locul calaul, precum si instrumentele si armele necesare executiilor periodice. Locurile erau amenajate in piete publice, la intrarea in orase sau de-a lungul celor mai circulate drumuri. Unele toponime din judetul Alba mai amintesc si acum de existenta unor locuri de tortura si executie. Spre exemplu, la Alba Iulia este „Dealul Furcilor”, la Sard o „Poiana a Furcii”, intre Ighiu si Bucerdea o „Magura a Furcii”, la Sancel, langa Blaj, un alt „Deal al Furcilor”, iar la Sugag un loc numit “La Furci”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sangerosul ritual horea closca crisan grancea rakoczy
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1786 (s) | 34 queries | Mysql time :0.016327 (s)