News Flash:

Greva de la Atelierele CFR Grivita

15 Februarie 2015
1253 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6528 RON (+0.0033)
USD: 4.0873 RON (+0.0104)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In ziua de 1 februarie 1933, cand a sunat sirena pentru pauza de pranz, muncitorii din sectiile I si II vagoane si locomotive s-au adunat in hala mare a Atelierelor si au protestat impotriva reducerii salariilor, apoi s-au deplasat spre cladirea administrativa. Reprezentantii patronatului au preluat lista cu revendicari, iar muncitorilor le-au cerut sa astepte raspunsul. Pe fondul tratativelor sindicale, grupul de agenti comunisti au provocat scandal si, ca in multe alte situatii, i-au atacat pe muncitorii sindicalisti. Ziarul „Dimineata“ din 02.02.1933 relata: „Cu aceasta ocazie s-au produs incaierari cu social-democratii pe tema metodelor de lupta – acestia cerand sa se procedeze cu prudenta spre a nu se da ocazia autoritatilor sa provoace”. In jurul orei 16.00 greva s-a stins si „grevistii au iesit in liniste pe poarta atelierelor”. Ziarul Scanteia relata ca „La Bucuresti armata si politia nici n-a(u) indraznit sa intervina impotriva grevistilor”. Totusi, grupul comunist a incercat, in zilele urmatoarele, sa provoace incidente si deschiderea focului din partea fortelor de ordine.

Vezi si Mitul numit Vasile Roaita


Au aparut instigarile, inspirate de modelul diversiunii sovietice: zvonul ca un muncitor cu nume inventat a fost concediat fara plata retributiei; aparitia la poarta Atelierelor a doua femei disperate care strigau ca peste noapte sotii lor, muncitori la Ateliere, au fost arestati de Siguranta. Niciodata nu se dadeau nume precise si nu era identificat locul de munca al victimei. Acesti „eroi” nu s-au regasit pe nicio ierarhie a PCR, ajuns la putere dupa 1947, pentru ca ei nu existau.

Vezi si Vasile Roaita, un turnator al Sigurantei interbelice


Pe 15 februarie, in jurul orei 9, o delegatie formata din Gheorghe Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Panait Bogatoiu, Constantin Doncea, Alexandru Petea si Ilie Pintilie a plecat la Directia generala. Vreo 4.000 de oameni, asezati in jurul cazanelor de carbid, in care se facuse foc, in fata Administratiei de locomotive, asteptau rezultatul discutiilor. S-au improvizat doua tribune. In tot acest timp, muncitorul Constantin Negrea a avut grija ca sirena sa sune la intervalele stabilite. Dar pe la ora unu noaptea s-au terminat lemnele si carbunii cu care era alimentata sirena.

A doua zi, pe 16 februarie, fortele de ordine (Armata si Jandarmeria) au primit ordin sa traga. Pe la sase fara un sfert, au inceput sa traga. In total, au murit sapte oameni (Vasile Roaita, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobias, Dumitru Mayer, Ion Dumitrescu, printre ei a fost si Vasile Roaita, ucenic in ultimul an la caldararie (cazangerie). El nu avea nici o legatura cu greva. Statea langa usa cand a intrat armata si a inceput sa traga. A fost ranit din intamplare si a murit la spital, a doua sau a treia zi. Ulterior, propaganda comunista l-a transformat pe Vasile Roaita in erou al clasei muncitoare.

S-au facut mai multe arestari. Cel care a coordonat politic reprimarea revoltelor muncitoresti era Armand Calinescu, subsecretar de stat la Interne, asasinat de legionari cativa ani mai tarziu, cand devenise prim-ministru.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

muncitorii locomotive atelierelor reprezentantii patronatului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2331 (s) | 34 queries | Mysql time :0.086396 (s)