News Flash:

Hariclea Darclée, Privighetoarea din CARPATI

27 Ianuarie 2014
1665 Vizualizari | 0 Comentarii
Hariclea Darclée (nume de familie original: Hariclea Haricli, n. 10 iunie 1860, Braila – d. 12 ianuarie 1939, Bucuresti) a fost o soprana romanca.
Hariclea Darclée, una dintre personalitatile muzicale cele mai importante ale Romaniei s-a nascut la Braila, pe 10 iunie 1860, intr-o familie cu radacini elene. Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, nascuta Aslan, nepoata directa a domnitei Mavrocordat, pastra in totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatal, Ion Haricli, era mare proprietar in Teleorman. Asa cum scria N. Carandino in cartea Darclée. Viata de glorie si de pasiune a unei mari artiste, la nasterea ei s-a prezis ca “duduia va calatori mult si va fi mereu in sarbatoare”. In copilarie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febra tifoida. In februarie 1881, ea s-a casatorit cu tanarul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary. In 1886 pleaca la Paris, unde se lupta din greu cu neajunsurile, desi primea de-acasa cate 500 de franci pe luna. Nici macar nasterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuand sa ia lectii de canto.
“Am facut progrese si sper sa ajung departe. Mi se prezice un viitor stralucit" scria Darclée familiei.
Debuteaza intr-un recital de canto in 1881 pe scena teatrului din Braila, orasul sau natal. Pleaca la Paris unde este remarcata de Charles Gounod, care ii incredinteaza rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care isi face debutul pe scena Operei, in anul 1888. Se pare ca tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. In scurt timp, Hariclea Darclée cucereste publicul si devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna in marile teatre de opera de la Paris, Berlin, Florenta, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova si Sankt Petersburg.

Vezi si Artiste celebre de pe marile scene ale operei - FOTO/VIDEO  
La Scala din Milano, scena consacrarii sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudata chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducandu-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Intre 1893 si 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cantat pana in 1918 inca in deplinatatea mijloacelor sale vocale. Dorinta ei de a canta in Romania era mare. Romanii o iubeau, spectacolele ei erau adevarate sarbatori. “Traiasca privighetoarea Carpatilor”, ii striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poetii ii compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost in 1900, cand Puccini a vazut in ea soprana care putea sa redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cantat alaturi de tenorul Emilio de Marchi si baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toata faima pe care si-o castigase nu i-a alterat caracterul deosebit si, inainte sa urce pe scena obisnuia sa aprinda o lumanare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, ii scria: “Daca as putea, te-as pastra pentru mine si ti-as cere mereu, mereu sa canti” sau “Admir artista, iubesc insa femeia”.
Hariclea Darclée a sustinut crearea Operei Romane din Bucuresti in 1921. Traditia muzicala a ramas in familie, fiul sau Ion Hartulary-Darclée devenind dirijor si compozitor. Din pacate nu s-au pastrat inregistrari pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar doua cantece romanesti: Cantecul fluierasului de George Stephanescu si Vai mandruta dragi ne-avem de Tiberiu Brediceanu inregistrate cu acompaniament de pian la o varsta foarte inaintata dar la care pastra intacte calitatile naturale si tehnice ale minunatei sale voci. Artista a inregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii si scene din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, La Traviata de Giuseppe Verdi, Iris de Pietro Mascagni si Tosca de Giacomo Puccini; matritele acestor inregistrari au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea razboi mondial la Milano; pana in prezent, nu s-au identificat inca discurile primelor tiraje efectuate in anul 1903.
La finele vietii, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, a trait in tara intr-un trist anonimat. “Maiastra pasare de basm”, “privighetoarea adorata” a murit in saracie la Bucuresti datorita faptului ca viile sale de la Cotnari (sursa existentei sale dupa incheierea carierei) au fost distruse de o teribila grindina iar boala care i-a marcat sfarsitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; in 1939, funeraliile au fost finantate de Ambasada Italiei; a fost inmormantata in Cimitirul Bellu.

Vezi si Virginia Zeani - Una din cele mai mari glorii din Romania 
La aniversarea a 135 de ani de la nasterea Haricleei Darclée, in 1995, orasul sau natal, Braila, i-a adus un deosebit omagiu, organizand Concursul National de Canto ce-i poarta numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco si asezat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei. Prima editie a Concursului International a avut loc in 1997 si de atunci se repeta la fiecare doi ani, in anul dintre o editie si alta avand loc Cursuri de Maiestrie Artistica, Master Classes.
Vocea sa exceptional cultivata i-a permis abordarea unui foarte vast repertoriu in cadrul caruia a interpretat roluri de soprana lirica lejera, soprana lirica, soprana lirica spinto, soprana dramatica, soprana Falcon, mezzosoprana si contralta.
A avut in repertoriu 58 de roluri din 56 opere compuse de 31 compozitori dintre care 12 compozitori de traditie si 19 tineri compozitori carora le-a interpretat operele in premiere absolute si premiere locale de foarte mare improtanta; din cele 56 opere intepretate, 32 sunt de traditie, 12 au fost interpretate in premiera absoluta si 16 in premiere locale de mare importanta; faptul ca 45 %, adica aproape jumatate, din repertoriul sau reprezinta opee originale, atesta pozitia singulara pe care o ocupa Hariclea Darclée in istoria tearului liric universal pe care a influentat-o intr-un mod determinant.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

soprana romanca domnitei mavrocordat ion haricli teleorman paris
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1628 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013854 (s)