News Flash:

Henry Ford, afaceristul admirat chiar si de Stalin

7 Ianuarie 2014
1093 Vizualizari | 0 Comentarii
In dimineata zilei de 5 ianuarie 1914. Henry Ford, fondatorul, virbea despre o adevarata revolutie. Nu se temea ca toata America se va imbulzi in ziua urmatoare in orasul automobilelor, cand a invitat toata presa din afara? Sau nici el nu era constient de amploarea fenomenului pe care el insusi il sustinea?
Si s-a intamplat ca in ziua urmatoare sa se adune in fata fabricii mii de oameni, care doreau sa participe la proiect. Printre acestia si ingineri sau profesori, nu doar simpli muncitori. Iar o zi mai tarziu, cand ziarele importante precum New York Times sau Wall Street Journal incep sa carcoteasca la adresa ‘socialistului’ Ford, si mai multi salariati care aveau deja un loc stabil iau calea Detroit-ului, ca sa aplice pentru un job in uzinele Ford. Si aceste posibilitati pe care le anuntase cu entuziasm industriasul erau doar un efect pe termen scurt. Pe termen lung, unii socialisti au inceput sa discute chiar despre stergerea granitelor dintre comunism si capitalism, ambele unite in “fordism”, un fenomen la care si Stalin se uita cu admiratie, scriu cei de la istoriesicultura.ro.
Revolutia salariilor
Si totul s-a petrecut brusc. Ford a redus numarul orelor de lucru de la 9 la 8, a marit salariile de la 2,34 dolari/zi la 5 dolari/zi si a scazut pretul automobilelor de la 810 la 310 dolari. Si iarasi vorbea despre cea mai mare revolutie salariala din lumea capitalista. Un muncitor necalificat putea sa-si cumpere un automobil in doar cateva luni. Un automobil de 20 de cai-putere, care atingea o viteza de 67 km/h, asta in anul 1914.
Dar nici vorba de altruism in aceste masuri, caci Henry Ford nu era nici filantrop si nici comunist. O modificare tehnologica a fost cea care a inlesnit totul: dupa ce s-a incercat in toamna lui 1913 productia pe linia de asamblare, procedeul s-a generalizat. Modelul T se producea acum pe banda rulanta, literalmente, si a fost un salt imens in industrializare. Ideea i-a venit de mai demult, vazand cum se procedeaza in macelarii. Si a decis pana la urma sa inlocuiasca productia stationara cu un proces mai complex, dar si mult mai rapid.
Testele de dinainte i-au oferit siguranta lui Ford. In loc de 12 ore jumatate, acelasi numar de muncitori putea termina o “Thin Lizzy”, cum mai era numit modelul T, in doar o ora si jumatate. Inainte se lucra in grupe la cate un exemplar, acum fiecare se specializa pe o singura operatiune. In total, un automobil se fabrica intr-un numar de 84 de pasi.
Iar Ford angaja pe oricine, de la oameni cu studii la fosti puscariasi, atata vreme cat se descurcau. “Revolutia” s-a nascut si din necesitate. 14.000 de angajati ii fabricau masinile, dar in jur de 53.000 se schimbau in fiecare an. Odata cu dublarea salariilor si renuntarea la forta de munca calificata, oamenii nu mai plecau si nu se mai schimbau decat undeva la 6500 de angajati pe an.
Ford privea salariul ca pe un profit just castigat de muncitor, dar marirea sa era legata totusi de anumite conditii. Nu era vorba de caritate, caci tot el era de parer ca omul nu trebuie sa munceasca pentru bani, ci pentru ceva mai maret. Munca era piatra de temelie a lumii, radacina respectului de sine. Asadar, cinic dolari primeau doar aceia care aveau o familie sau alte rude de intretinut, pentru a le asigura conditii bune de trai.
Visul unui bun de consum
O premisa a randamentului mare din uzinele lui Ford era si abtinerea de la alcool. Pentru controlul acestui obicei, Ford avea un departament special care veghea asupra vietii private a muncitorilor. Lumea aceasta inchisa si de succes pentru care a optat industriasul l-a inspirat si pe Aldous Huxley sa scrie distopia sa, “Brave New World”.
Henry Ford a fost un om ghidat de ambitie, un Selfmademan. S-a nascut in 1863, primul dintre cei 6 copii ai unei familii de tarani. La 15 ani renunta la scoala si alege in schimb o formatie de mecanic. Si visa sa aiba propria intreprindere. A cochetat cu masinile cu aburi, nu a avut prea mare spor, a trebuit apoi sa lucreze ca taietor de lemne. Norocul a dat peste el cand la aproape 30 de ani, Thomas Edison l-a angajat la firma sa. Aici s-a afirmat rapid. Edison il aprecia foarte mult, desi la inceput nu era sigur de talentul sau organizatoric. Ford devenea din ce in ce mai pasionat de automobile, a incercat el insusi sa fabrice unul, iar in curand s-a angajat la Detroit Automobile Company.
Pentru ca firma, de unde avea sa rasara mai tarziu Cadillac-ul, producea numai masini de curse sau de lux, in vreme ce Ford visa la o masina ieftina, accesibila tuturor, intreprinzatorul decide sa isi intemeieze propria firma, alaturi de alti 10 parteneri. In 1903 apare asadar Ford Motor Company. 10 ani mai tarziu iese pe piata modelul T.
Cota de piata mondiala de 90%
Masurile din anul 1914 i-au adus un succes rasunator. In 1920 lucrau pentru el 200.000 de oameni. In SUA circulau 4000 de masini. Dupa trecerea la banda rulanta se putea produce cam acelasi numar in cateva zile. Era printre cele mai mari companii din lume. In anii ’20 Ford ajunge la performanta unei cote de piata de 90%. Si cererea, si oferta se mentineau la un nivel ridicat, iar salariatii sai cei mai avantajati, dar si cei de la firmele subcontractante detineau o buna parte din puterea de cumparare.
In anii ’30 industria de automobile reprezenta un punct strategic in New Deal, planul conceput de Roosevelt pentru depasirea crizei. Bransa se mentinea pe pozitii, la fel ca si salariile care erau mult mai mari ca in Europa.
Ford devenise un veritabil rege al automobilelor. In 1915 isi construieste un castel in Detroit, la scurt timp se implica si in politica, calatorind in Europa cu o misiune pacificatoare, dorind sa medieze intre partile aflate in razboiul in care SUA inca nu intrasera. Misiunea nu a avut prea mari rezultate, exceptand o crestere a popularitatii sale.
Viziunea unui reformator
Din cand in cand ziarele pomeneau despre o eventuala candidatura la presedintie. Dar in 1918, cand candideaza la alegerile pentru Senat in Michigan, sufera o infrangere amara, poate si pentru ca a considerat inutila campanie electorala. Ford se simtea mai mult un reformator al societatii decat un politician, dupa cum il prezinta si autobiografia sa.
Nucleul il reprezentau cele zece porunci, cu un iz vadit religios. De exemplu: Sa nu te temi de viitor si sa nu venerezi trecutul”. Sau idei mai practice: A produce nu inseamna a cumpara ieftin si a vinde scump. Inseamna mai mult a cumpara materiile prime la preturi rezonabile si a le transforma, cu costuri cat mai mici cu putinta, in produse utile care sa fie distribuite consumatorilor.
Ford nu se sfia nici sa isi exprime antisemitismul, scriind de altfel si o carte, “The International Jew”. Regele masinilor, care a cautat mereu sa evite creditele bancare, considera lumea bancara o inselaciune evreiasca.
Conceptia rationala despre industrie a lui Ford a contribuit foarte mult la transformarea SUA intr-o mare putere economica, dar si intr-o tara a bunastarii. Socialistul italian Antonio Gramsci a inventat termenul de “fordism”, asociiindu-l cu rationalizarea societatii. Modelul la care se referea insemna o economie prospera, eficienta, chiar cu pretul individualitatii restranse.
Liberalii salutau revolutia alba in loc de revolutia rosie. Dar socialistii priveau progresul tehnic ca o alta etapa in trecerea la comunism. Stalin era puternic impresionat de Ford, opinand ca o combinatie intre revolutia ruseasca si eficienta americana reprezinta nucleul leninismului. Socialistii germani, de exemplu Erich Kuttner, credeau ca societatea americana este sufocata de consumerism, dar si ca desavarsirea capitalismului exprimata prin productivitatea maxima atinsa de Ford este necesara pentru evolutia catre comunism.
Dincolo de remarcile politizante, pentru Ford erau numai cuvinte de lauda, chiar si din partea sindicalistilor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

henry ford automobilelor revolutia salariilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1758 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019521 (s)