News Flash:

Homer cc.a secolul al VIII-lea i.Hr.

Homer si originea literaturii

14 Februarie 2013
4368 Vizualizari | 0 Comentarii
Homer
Cuprins de o uimire grava, a inteles. in acea noapte, in acea noapte a ochilor lui muritori in care cobora acum, iubirea si pericolul il pandeau din nou. Auzea deja un murmur de hexametri (care il inconjurau), murmurul oamenilor ce aparau templul pe care zeii nu aveau sa-l salveze si lunecarea vaselor negre cautand pe mare insula iubita, murmurul Odiseei si al Iliadei, caci destinul lui era sa cante si sa starneasca ecoul concav in memoria omului. (Jorge Luis Borges, Tigrii visatori).

A ne limita la afirmatia ca Homer este primul artist literar si probabil cel mai mare ar echivala cu desconsiderarea remarcabilelor aspecte ale realizarilor lui. In sens fundamental, literatura isi are originea in opera lui Homer. Parinte al poeziei epice, Homer a realizat in Iliada si Odiseea o monumentala lucrare de arta literara care surprinde o intreaga cultura, sintetizand credinte, obiceiuri, traditii intr-o forma serioasa si populara care a reprezentat aspiratia scriitorilor din toate timpurile. Singurii lui rivali care au avut un impact similar asupra culturii occidentale sunt Biblia, Shakespeare si Dante, dar nici un alt autor nu a exercitat o influenta neintrerupta atat de mult timp. Opera lui Homer este umbrita de nenumarate controverse academice, incepand cu intrebarea fundamentala daca Homer a existat in realitate. Iliada si Odiseea au fost create de un singur poet, sau reprezinta opera mai multor autori, o crestere treptata a elementelor colective pornind de la traditia orala din care isi trag seva?

Daca e vorba de un singur poet, cum poate fi acela si autorul Iliadei, si al Odiseei care este atat de diferita? Analiza textuala recenta evidentiaza probabilitatea ca Iliada sa fie opera unui singur poet, dar exista dubii ca acelasi poet ar putea fi si autorul Odiseei, si nu dispunem de suficiente dovezi pentru a respinge parerea conventionala potrivit careia Homer este creatorul ambelor poeme. Adaugam la acest mister faptul ca nu stim practic nimic despre el, cu exceptia faptului ca a fost probabil un bard in secolul al VIH-lea i.Hr., originar din Ionia, situata la sud de Troia in Asia Mica (actualmente in Turcia). Prin traditie se crede ca ar fi fost orb. Este incontestabila valoarea deosebita pe care o atribuie grecii poemelor homerice. Aristotel considera ca opera lui Homer constituie idealul poeziei eroice, cunoasterea versurilor acestuia reprezentand o componenta a sistemul educational grec. Prestigiul lui Homer a fost recunoscut si de romani, influenta lui in Europa reafirmandu-se odata cu ampla raspandire a cunostintelor clasice din timpul Renasterii. In aprecierea operei lui Homer trebuie subliniat faptul ca poemele au reprezentat o creatie orala, nu scrisa. Homer si-a elaborat poemele in cadrul unor spectacole, imprumutand si adaptand povestiri, idei si fraze din traditia orala a culturii preistorice.

Fiecare spectacol dadea expresie unui nou poem. Textele pe care le citim acum reprezinta transcrieri tarzii, standardizate dupa diverse versiuni, realizate de oameni de stiinta si bibliotecari din secolul al V-lea - al II-lea i.Hr. Compusa in hexametru dactilic, epica lui Homer, initial cantata sau recitata cu acompaniament de lira, se baza pe memoria poetului si capacitatea lui de a improviza. Frazele-sablon - de tipul “Ahile cel cu picioare puternice", “aurora cu degete trandafirii", “aheii drapati in bronz" - si repetitiile sunt dovezi ale spectacolului oral; aceste artificii il faceau accesibil publicului si il ajutau pe poet sa respecte structura metrica a versului. Calitatile traditionale ale epicii lui Homer, care se inspira din povestirile populare, ceea ce confera operei lui un caracter unic, rezida in excelenta realizare a versului, perspectiva si amploarea conceptiei. Dupa toate probabilitatile, compozitiile orale individuale aveau intre cinci si sase sute de randuri, atat cat sa poata retine atentia publicului o singura data, de exemplu, dupa o masa, elocvent in acest sens fiind spectacolul bardului Demodocus din Odiseea, Cartea a VIII-a. Aceasta este lungimea unei singure carti din cele douazeci si patru din Iliada si Odiseea. Homer este considerat unic datorita extinderii monumentale a poeziei sale orale si transformarii ei intr-o unitate dramatica mult mai mare, precum si modelarii povestilor traditionale intr-un ansamblu de o amploare fara precedent. Este aproape de neimaginat cum a reusit Homer sa realizeze unitatea dramatica si coerenta epicii sale fara a avea posibilitatea sa revizuiasca ceva si sa urmeze un plan al expunerii; avem aici o dovada a talentului fara egal al lui Homer ca poet si povestitor. Maretia lui Homer este evidenta chiar daca aruncam numai o privire superficiala asupra epicii lui.

In Iliada, subiectul il reprezinta razboiul si diversele exemple de eroism pe care le furnizeaza acesta sub amenintarea mortii. Traditia cerea ca poezia eroica sa se ocupe de evenimente trecute si de personaje de mare faima si distinctie, astfel ca Homer a ales razboiul de zece ani cu Troia, si anume momentul culminant al acestuia. Iliada descrie evenimentele care conduc la lupta fatala si decisiva dintre Ahile, cel mai mare razboinic al grecilor, si eroul troienilor, Hector, lupta care se va solda cu caderea Troiei. Poemul lui Homer incepe cu retragerea lui Ahile de pe cimpul de lupta, din cauza ofensei pe care i-a adus-o Agamemnon, comandantul grecilor. Aceasta le permite troienilor sa obtina o victorie de moment si are drept consecinta moartea celui mai apropiat prieten al lui Ahile, Patrocle, care este ucis de Hector. Obligatia suprema a razbunarii sangelui varsat se dovedeste mai puternica decat jignirea suferita de Ahile, si acesta il infrunta si il ucide pe Hector. In finalul poemului, dorinta de razbunare a lui Ahile cedeaza locul milei, culminand cu incuviintarea de a inapoia trupul lui Hector familiei, pentru a fi inmormantat dupa datina.

Iliada
se desfasoara pe mai multe niveluri, primul fiind o poveste incitanta pe care Homer o relateaza cu multa maiestrie si cu o obiectivitate zeiasca, concentrandu-se asupra detaliilor. Desi toate personajele lui Homer sunt remarcabile prin calitatile si faptele lor, situate mai presus de posibilitatile unor oameni obisnuiti, fiecare este individualizat si actioneaza in conformitate cu propria personalitate si propriul temperament. In ansamblu, personajele si evenimentele ilustreaza valorile unei lumi eroice in care onoarea este virtutea suprema si moartea violenta devine aproape o certitudine. In Odiseea, eroismul tragic al Iliadei cedeaza locul comediei eroice. Dupa caderea Troiei, Ulise (Odisseus) se lupta timp de zece ani sa se intoarca acasa, in Itaca, si sa-si reia viata pe care o dusese inainte de conflict. Unitatea dramatica a Iliadei este inlocuita cu episoade lungi din calatoria lui Ulise si nenumaratele povesti ale fiului sau, Telemah, si ale sotiei lui, Penelopa, asaltata de o adunatura de pretendenti lacomi care trebuie sa fie invinsi in momentul culminant al povestirii. Eroismul lui Ulise este cu totul diferit de acela al lui Ahile. Ulise intruchipeaza tipul supravietuitorului, fiind inzestrat cu o imbinare mai complexa de calitati si slabiciuni, comparativ cu intransigentul semizeu si razboinic Ahile.

Desi nu putem confunda viziunea eroica a celor doua poeme homerice, Odiseea isi situeaza valorile mai aproape de lumea publicului lui Homer. Autorul se apleaca asupra temelor esentiale ale caminului si iubirii, iar eroul este rasplatit in final prin regasirea amandurora, chiar intr-o povestire care include o calatorie in lumea de dincolo de moarte si intalniri cu creaturi mitice. Daca Iliada infatiseaza o lume eroica si valori care sunt pe cale de disparitie, arhaice chiar si pentru primul public al lui Homer, Odiseea indreapta arta eroica spre o directie noua, catre viata de zi cu zi. Nu este surprinzator faptul ca James Joyce s-a oprit asupra Odiseei, atunci cand si-a cautat principiul structural al epicii sale moderne in Ulise. Pentru Joyce, Ulise era singurul personaj pe deplin prezentat de un scriitor si, asa cum a observat el, “Cea mai frumoasa, cea mai atotcuprinzatoare tema este acea din Odiseea. E mai umana decat cea din Hamlet, Don Quijote, Dante, Faust... Consider ca nu exista in intreaga literatura un subiect mai uman decat acela al lui Ulise ...

Dupa Troia nu se mai vorbeste despre Ahile, Menelaus, Agamemnon. Numai un singur om supravietuieste: cariera lui eroica abia a inceput: Ulise". In Iliada si Odiseea, Homer da expresie maiestriei cu care ilustreaza experienta razboiului si a pacii in teme care sunt si serioase si profund umane. Odata cu Homer, ia nastere literatura de forma epica, suficient de ampla pentru a reda valorile intregii culturi, autorul stabilind un standard si un scop pe care scriitorii de mai tarziu vor fi nevoiti sa-l respecte si considerat drept cea mai inalta aspiratie a artei literare. Atunci cand un scriitor este recunoscut, poate fi descris ca un Homer al vremii sale, un adevarat tribut adus puterii si artei pe care a intemeiat-o Homer.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

homer iliada odiseea shakespeare dante troia hector odisseus ahile hamlet
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1400 (s) | 25 queries | Mysql time :0.014218 (s)