News Flash:

Hrana populatiei elene in antichitate

6 Februarie 2014
2091 Vizualizari | 0 Comentarii
O evidenta tendinta spre simplitate si sobrietate se noteaza in epoca clasica si in regimul alimentar.
In general grecii erau sobrii la mancare, majoritatea se limitau la doua mese pe zi. Dimineata - cateva bucati de lipie inmuiate in vin; eventual cateva masline si smochine. Lipia - articolul esential in alimentatie - era din faina de orz, secara, ovaz sau de grau (care insa era mult mai scump). In afara de lipie - uneori condimentata cu diferite arome de plante - pentru cei saraci alimentul cel mai obisnuit era pestele sarat sau afumat.

Vezi si Teatrul in Grecia antica
Ciorbele de asemenea erau mancarea saracului. Legumele erau consumate crude sau fierte, pregatite in forme de salate, cu otet, sare si untdelemn.Maslinele se gaseau din abundenta. O importanta deosebita aveau in bucataria grecilor ceapa si usturoiul. Laptele (mai ales de capra) si branzeturile se consumau mult; iar ca desert - fructe (nuci, zmochine uscate, struguri) si turta dulce. - Fireste ca regimul alimentar varia dupa posibilitatile economice ale fiecaruia, precum si dupa regiuni: in bogata regiune a Beotiei se manca mai mult si mai bine, in timp ce Sparta, cu faimoasa ei "ciorba neagra" ca fel de mancare obisnuit, era renumita prin alimentatia ei primitiva.
Peste tot carnea (scumpa, - mai putin insa cea de porc) si vinul erau articole rezervate celor bogati. In loc de vin se bea un amestec de miere cu apa (hidromel) in fermentatie alcoolica. Majoritatea grecilor mancau, carne aproape numai de sarbatori, cu ocazia sacrificiilor, cand carnea animalelor sacrificate se impartea celor de fata. La mesele celor bogati se servea nu numai carne de animale domestice, ci si vanat (mistret, cerb, etc.); carnea cea mai pretuita era cea de iepure. Carnea era pregatita cu diferite sosuri, care erau in acelas timp dulci si picante. Vinul se bea amestecat in proportie de doua parti apa si o parte vin.
Nici la mesele cu invitati, la mesele de ocazii, la sarbatori familiale nu se servea un meniu prea copios si variat: se dadea mai multa atentie felului in care erau prezentate mancarurile si in care era organizata masa. La sarbatorile familiale luau parte copiii si femeile, care nu mancau intinsi pe paturile -sofale, ci sezand pe tamburete.
Cand se organizau ospete - la care sotiile erau riguros excluse - invitatii barbati contribuiau cu totii, sau fiecare isi aducea mancarea de acasa. Un invitat isi putea aduce un alt invitat personal, al sau. La intrare un sclav scotea incaltamintea oaspetilor si le spala picioarele. Oaspetii se asezau, intinsi cate doi pe un pat - sofa , rezemandu - se in cotul stang. Li se aducea mai intai un lighean cu apa ca sa-si spele mainile, apoi la fiecare pat - sofa cate o masuta pe care erau aranjate mancarurile. Se manca, cu degetele, din strachini de lemn, de ceramica sau din farfurii de metal; se foloseau un fel de linguri si - mai rar - cutite. Bineinteles ca nu existau fete de masa sau servetele; comesenii isi stergeau buzele si mainile cu miez de paine.

Vezi si Imbracamintea in Grecia antica
In timpul mesei nu se bea decat apa. La sfarsit oaspetii se stergeau din nou pe maini. Masutele erau scoase, sclavii curatau incaperea de resturile de mancare aruncate pe jos, apoi aduceau alte masute, vinul, apa si un vas mare (crater) in care urma sa fie facut amestecul. - Din acest moment incepea partea a doua a ospatului, adevaratul symposion (cuvant care inseamna "intrunire de bautori"). Cina propriu - zisa avusase doar rost sa pregateasca pofta de baut.
Simpozionul incepea ci libatii si cu un imn cantat in cinstea lui Dionysos. Cei prezenti alegeau - sau trageau la sorti - "pe regele simpozionului". Acesta alegea proportia de apa cu care trebuia amestecat vinul - care uneori era dres cu plante aromatice: cimbrisor, menta, scortisoara s.a. - si cantitatea pe care trebuia s-o bea dintr-o data comesenii. Dar scopul adevarat al simpozionului nu era bautura (grecii beau cumpatat; iar a bea vinul neamestecat cu apa socoteau ca este un obicei barbar), ci acela de a crea prilejul unei intalniri placute: era unica forma de reuniune mondena, la care uneori erau angajati si cantareti, cantarete sau dansatoare, actori si acrobati. In epoca clasica, de la aceste ospete erau nelipsite curtezanele, dansatoare sau cantarete. Dar in numeroase scrieri asupra acestui subiect, autorii - Aristofan , Xenofan, Lucian s.a. - nu uita sa mentioneze de asemenea ca aceste simpozioane nu dovedeau intotdeauna prea multa cumpatare din partea grecilor..
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

simplitate sobrietate epoca clasica regimul alimentar vin lipia sparta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1937 (s) | 34 queries | Mysql time :0.049691 (s)