News Flash:

Iasul de altadata: Povestea bulevardului Stefan cel Mare

22 Mai 2013
2676 Vizualizari | 1 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6495 RON (+0.0015)
USD: 4.0769 RON (-0.0127)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In Iasul de altadata, actualul bulevard Stefan cel Mare era cunoscut sub denumirea de Ulita Mare. Acesta se intindea de la Statuia lui Stefan cel Mare din fata Palatului Culturii si se intindea pana la Gradina Copou
Ulita Mare era gazda celor mai bogate magazine si librarii, printre care se inghesuiau cele mai luxoase marsandarii, vestite cofetarii, cateva hoteluri si un card de zarafii. 
Pe aceasta Ulita si-a osandit picioarele si Ion Creanga, in umblet hoinar prin targ, privind boltile joase, pravaliile pline de minunatii, peste care, la ceas de seara se trageau obloane zavorate. 
Pe Ulita Mare se afla de veacuri vestita asezare a Trei Sfetitelor (Trei Ierarhi), cu tiparnita si scoala inca de pe vremea ctitorului Vasile voievod Lupu (1640). Manastirea, cu ziduri ferecate in toate cele patru parti, cu turn zvelt peste poarta, adapostea pe la 1864 Institutul Pedagogic sau Scoala Preparandala pentru pricopsirea feciorilor cu invatatura dascaleasca.
La acest institut, deschis de tanarul Titu Maiorescu, isi incerca puterile la invatatura si diaconul Creanga, absolvent din 1858 al cursului inferior (clasele I - IV), de la Seminaria Socolei, clasa I, socotindu-i-se cea de la Falticeni. Vreme de doi ani, Nica a lui Stefan a Petrei din Humulesti, preparand extern, in fustalau de siac si cu potcapul pe-o ureche, avea sa bata lungimea strazii si sa treaca prin poarta de sub turn, schimband blagoslovenii si plecaciuni cu preacuviosii iesiti in cale. 
Acolo, dis-de-dimineata, preparanzii, vreo 18 la numar, invatau pedagogie in zilele de post si gramatica romana, cu metodica ei, in cele de frupt, profesor fiind Titu Maiorescu. Joia dupa amiaza, de la doua la trei, dadeau compunere pentru deprinderea ortografiei si a "reflectiunii libere", scriau dupa "dictando" si recitau fabule in vederea "citirii logice si estetice". Pe langa acestea, lunea, miercurea si vinerea se adauga si muzica vocala, potrivit ziare.com 
Barbat inalt si spatos, cu fata rotunda, cu ochi mari si albastri, cu privire limpede si isteata, cu barba blonda ca matasea porumbului, preparandul Ion Creanga era numai ochi si urechi la cuvintele profesorilor. 
Vremea a trecut iute si, proaspat institutor, premiant in anul intai si absolvent al celui de-al doilea cu nota "eminente", Creanga parasea bancuta ingusta a Institutului, cam stramta pentru infatisarea sa "bine legata", si se muta, vesel si sugubat, la catedra scolii primare unde incepuse sa dascaleasca chiar din vreme anului I. Numirea o ceruse Titu Maiorescu. 
Creanga luase in primire clasa I, inzestrata "cu table lancasteriene, linii, patrate si carouri pe podelele boite cu negru", dupa cum povestea fostul sau elev N. A. Bogdan, sala in care il asteptau vreo 60 de scolari de toata mana, de la 7 la 15 ani. 
Numirea fusese confirmata prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in noiembrie 1864, Creanga semnand condica de prezenta inca din luna mai. 
Talentat si cu insusiri didactice deosebite, cum avea sa constate V. A. Urechia, diaconul institutor facea din clasa Trei Ierarhilor o atractie deosebita a scolii, ademenind catre ea scolarii din toate partile targului. Cu toate ca in toamna anului 1870 schimbase clasa pe "scolita" lui Ghita Ienachescu din mahalaua Sarariei, fiinca aceea avea o locuinta, drumurile Trei Ierarhilor i-au ramas la fel de dragi. Aici ramasesera tovarasii de truda la cartile didactice si, tot aici, il asteptau elevii Institutului doritori sa-i asculte povestile si sa discute despre menirea lor in viata de zi cu zi. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ulita mare istorie iasi nica humulesti
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

marian  | #226
ARTICOL FRUMOS DAR NESEMNIFICATIV IN COMPARATIE CU FAIMOSUL, MARELE si nelipsitul DE LA STIRILE TV A sibiului cu infinit mai mare incarcatura CULTURAL/ISTORICA, IN COMPARATIE CU VITREGITA CAPITALA A MOLDOVEI DE CATRE ILUMINATII DIN TELEVIZIUNI.Acum, si celor ce pastoresc urbea Ieseana, SA VA FIE RUSINE PT NEPROMOVARE.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1631 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012591 (s)